Eticheta

evangheliile

e

Despre apostolul Ioan, cu respect

Căci fiul tunetului, cel iubit de Hristos, stâlpul bisericilor din întreaga lume, cel care are cheile cerului, cel care a băut paharul lui Hristos și cu botezul Lui s-a botezat, cel care s-a plecat pe pieptul Stăpânului cu multă îndrăzneală, acesta vine acum la noi. Nu intră pentru a juca o piesă, nu cu fața acoperită cu o mască, nici suindu-se pe o scenă, nici săltând în orchestră, nici...

„Să se facă”

Dacă o femeie avusese un rol atât de important în decăderea neamului omenesc, de ce oare nu ar putea tot o femeie să aibă un rol la fel de important în restaurarea omenirii? Dacă existase un Paradis pierdut în care se celebrase prima căsătorie a bărbatului cu femeia, de ce oare nu s-ar putea da un nou Paradis în care să se celebreze căsătoria lui Dumnezeu cu omul? La împlinirea timpul, un înger...

Apostolul Ioan – „o liră bine alcătuită”

Fiul tunetului, cel iubit de Hristos, stâlpul bisericilor din întreaga lume, cel care are cheia cerului, cel care a băut paharul lui Hristos și cu botezul Lui s-a botezat, cel care s-a plecat pe pieptul Stăpânului cu multă îndrăzneală, acesta vine acum la noi. Nu intră pentru a juca o piesă, nu cu fața acoperită cu o mască (căci nu astfel de lucruri va spune), nici suindu-se pe scenă, nici...

Botezul Domnului – „un veșnic mister”

Asemenea tuturor evenimentelor esențiale din viața Domnului, Botezul rămâne un veșnic mister, a cărui taină nu o putem pătrunde decât în mod fragmentar… Toate circumstanțele capătă aici o semnificație deosebită și fiecare cuvânt este încărcat de înțelesuri multiple. Isus vine la Ioan, care se afla pe malul Iordanului, râu ce a jucat un rol de seamă în viața religioasă a lui Israel, fiind...

Botezul Domnului – mai aproape de om și de istoria lui

Botezul lui Isus este receptat ca o repetiție a întregii istorii, în care trecutul este reluat, iar viitorul anticipat. Intrarea în păcatul celorlalți este coborârea în infern – nu numai ca spectator, precum Dante, ci pătimind alături de cei de acolo cu o suferință transformatoare, și astfel sfărâmând și deschizând larg porțile adâncurilor. Este coborârea în casa Răului, care îl ține pe om...

„Glasul ce strigă în pustie…”

În vreme ce Isus mânuia tesla și colțarul în dugheana Lui din Nazaret, un glas răsunase din pustiu, dinspre părțile Iordanului și ale Mării Moarte. Cel din urmă dintre prooroci, Ioan Botezătorul, îi chema pe iudei la pocăință, vestea apropierea Împărăției cerurilor, propovăduia neîntârziata venire a lui Mesia, îi dojenea pe păcătoșii ce alergau la el și-i cufundat în apa râului, pentru ca acea...

Plânsul și scrâșnirea dinților

Doctrina despre condamnarea veșnică este una dintre cele mai delicate. Ioan Gură de Aur o enumeră „printre cel mai serioase și impresionante adevăruri”. M. J. Scheeben descrie iadul ca pe „un mister adevărat, care în groznicia sa depășește atât cunoașterea rațiunii naturale, cât și bogăția de neexprimat a împărăției transfigurării.” Teilhard de Chardin se ruga astfel: „Dumnezeul meu, niciunul...

Răbdarea lui Hristos

Dumnezeu rabdă să se nască în pântecele Maicii Sale. Născut, acceptă să crească și crescut nu ține să fie recunoscut, ci disprețuindu-Se pe Sine este botezat de robul Său și respinge doar cu vorbele atacurile ispititorului. Când lui Dumnezeu S-a făcut propovăduitor, învățând pe om să scape de moarte, acordându-i în scopul mântuirii iertare pentru răbdarea rănită, nu s-a certat, n-a strigat și n-a...

Cum a început teologia?

Istoria teologiei creștine nu începe cu începutul. Adică, teologia creștină a început mult după umblarea lui Isus Hristos pe pământ, alături de ucenici, și chiar după ce ultimii ucenici și apostoli au murit. Teologia este reflecția Bisericii asupra mântuirii aduse de Hristos și asupra Evangheliei acelei mântuiri pe care au propovăduit-o și explicat-o apostolii secolului I. Apostolii s-au bucurat...

Îngrijorări hermeneutice

În ciuda descendenței sale creștine bogate, hermeneutica și-a risipit, în ultima vreme, moștenirea. Interpretul risipitor a părăsit casa autorității și a pornit în căutarea autonomiei iluministe. În timp ce străbătea deșertul criticismului însă, resursele sale s-au terminat. Flămând de semnificație, și-a dorit să fie chemat din nou. Acum însă, amețit de libertate și de foame, citește cu...

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.