Cei mai cunoscuți reformatori au fost Martin Luther (1483-1546) și Jean Calvin (1509-1564). Ambii – mai mult sau mai puțin intenționat – au lăsat în urmă câte o Biserică de sine stătătoare: Luterană, respectiv Calvină/Reformată. După perioada marilor confruntări interconfesionale (catolici contra protestanți), a urmat perioada Iluministă, iar secolul al XVIII-lea stă invariabil sub...
Calvin și Farel: o întâlnire providențială
În iulie 1536, în drumul lui spre Basel, Calvin s-a oprit pentru o noapte la Geneva. Sub impulsul lui Guillaume Farel (1489-1565), evanghelizator al Elveției (actuala Elveție francofonă) din 1524, consiliul orașului și-a afirmat în luna mai adeziunea la Reformă prin abolirea unei părți a riturilor catolice (slujba) și prin plasarea Sfintei Scripturi mai pre-sus de orice altceva. Farel l-a rugat...
Căsătoria la evrei
În vremurile biblice și talmudice, căsătoriile aveau loc în două etape. Primul element îl constituia ceremonia de logodnă. Aceasta cuprindea oferirea unui obiect din metal prețios miresei, în fața a doi martori. Obiectul (care azi este inevitabil o verighetă) este oferit cu următoarele cuvinte: „Iată, cu acest inel îmi ești încredințată mie, potrivit legii lui Moise și a lui Israel”. După aceea...
Lista lui Boyle
Enciclopedist și om de știință, Robert Boyle (1627-1691) este unul dintre personajele ilustre ale culturii universale. După moartea sa, în 1691, i s-a găsit o notiță cu dorințele sale pentru viitor. Știți care erau? Iată-le: Prelungirea vieții;Recăpătarea tinereții (sau, cel puțin, a câtorva semne ale acesteia, cum ar fi dinți noi, păr nou, colorat, ca în tinerețe);Arta de a zbura;Arta de a sta...
Edictul de la Tesalonic și creștinismul
Într-o asemenea zi, 28 februarie, în anul 380 d.Hr., se semna celebrul Edict de la Tesalonic. Semnatarii acestui edict erau cei mai puternici oameni ai momentului: împărații Teodosie cel Mare, Grațian și Valentinian al II-lea. Cel din urmă (Valentinian) a fost împărat roman între anii 375-392. Grațian a fost, de fapt, tatăl lui Valentinian II, care a cedat conducerea imperiului – într-un...
„Ajuns la ultimele hotare ale universului…”
Pe 20 iunie 404, Sfântul Ioan Gură de Aur – pe atunci arhiepiscopul Constantinopolului – părăsea în mare taină capitala bizantină. Cum de s-a ajuns aici? Prin ce împrejurări un păstor și un predicator de acest calibru sfârșește în exil? A fost ceva adevărat în țesătura de acuzații care i s-au adus? Iată întrebări care necesită explicații îndelungi. Să reținem totuși că întreaga...
„Aceasta este poziția mea! Nu pot altfel.”
La 25 mai 1521, în cadrul Dietei de la Worms, scrierile lui Martin Luther erau declarate eretice și, în consecință, interzise. Această dietă (sau adunare legislativă), a fost prezidată de Carol al V-lea, Luther fiind și el de față. Carol a afirmat că „un singur călugăr, purtat pe căi greșite de propria-i judecată, s-a așezat împotriva credinței pe care o au toți creștinii de o mie și mai bine de...
„Să existe din nou creştini şi să ţină adunările lor”
Nu, afirmația nu-i aparține lui Constatin cel Mare. „Ut denuo sint cristiani et conventicula eorum” – cum sună în original, a fost rostită la 30 aprilie 311 de către împăratul Gaius Galeriu. Deși grav bolnav, acesta emite un edict de toleranță a creștinilor, luând-o înaintea „Edictului de la Milano”, din 313. După persecuții succesive, mai ales după cea a lui Dioclețian, cea mai firavă...
Spațiile terorii: cele șase lagăre naziste
Şase dintre lagărele naziste au îndeplinit o funcţie specifică. Înzestrate cu instalaţii de gazare, acestea sunt lagărele de concentrare pe care istoricul american Raul Hilberg le-a numit, în lucrarea Distrugerea evreilor din Europa (1985), „centre de exterminare“. Cele şase lagăre sunt amplasate în Polonia, într-o zonă aflată între extremitatea vestică a teritoriilor alipite la Reich şi fluviul...
Bucovina: geografie și istorie
Bucovina („pădure de fagi“) este numele dat de Austria zonei de nord a Moldovei, pe care aceasta a ocupat-o în 1775, după instaurarea stăpânirii sale în Transilvania (1699) şi Galiţia (1772). Ducat autonom austriac (1849), Bucovina (10 442 km2) devine teatrul unei colonizări intense cu ruteni şi germani. Unită cu România (28 noiembrie 1918), provincia cuprinde o puternică minoritate ucraineană...