Cele mai recente articole

„Nu școala, nici chiar biserica, ci casa!”

N

Casa și familia constituie cea dintâi și cea mai importantă arie a vieții creștine, a aplicării principiilor creștine la viața de  zi cu zi. Nu școala, nici chiar biserica, ci casa, căminul constituie, cu siguranță, adevăratul stil și spirit al vieții de familie, care ne conturează viziunea asupra lumii, care formează în noi acea orientare fundamentală de care putem să nici nu fim conștienți...

„Să ne păzim pe noi înșine de mânie!”

S

De vrem să dobândim fericirea făgăduită de Domnul, datori suntem să înfrânăm, precum s-a zis, nu numai mânia cea cu lucrul, ci și mânia din cuget. Căci nu folosește așa de mult a-ți ține gura în vremea mâniei, ca să nu dai drumul la vorbe furioase, cât folosește a-ți curăța inima de ținerea minte a răului și a nu învârti în minte gânduri viclene asupra fratelui. Învățătura evanghelică poruncește...

„Dacă ai auzit vreodată pe cineva bârfind, îngroapă bârfa!”

D

Clevetirea – care e însăși glasul judecării – se lecuiește temeinic prin stăpânirea cugetelor, din care și vine judecata. Cugetele trebuie supravegheate și alungate mai înainte de a se urca în minte, de când bat la poarta inimii și a simțirii; să ne închidem, adică, ochii în fața greșelilor aproapelui, să ne astupăm urechile la orice grăire de rău despre el. Iar dacă, din nebăgare de seamă, prin...

„Ce-ar fi iubirea fără veșnicie?”

C

Iubirea învie tot ce atinge. Moartea îi este soră și slujitoare: coasa ei pregătește jerba pe care iubirea o va culege în eternitate. Nu te îndoiești că ești iubită așa cum nu te îndoiești că vei muri. Ce-ar fi iubirea fără veșnicie? Dar ce ar fi veșnicia fără iubire? Numai iubirea poate împlini ceea ce nu are sfârșit. Iubirea fără veșnicie se numește neliniște; veșnicia fără iubire se numește...

„Dominați tăcând, precum soarele!”

D

Toate acestea, când sunteți în mijlocul bisericii, explicați-le cu grijă și dezlegați-i ca de încălțăminte pe cei atrași de exemplul rău al căii aducătoare de moarte! Pe unii întoarceți-i de la adulter la cumințenie… Pe desfrânați instruiți-i, ca să nu fie pedepsiți pentru săvârșirea unei fapte nelegiuite înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor! Și după ce v-ați dat osteneala să-i...

„De n-aș fi venit în  tine, lume amăgitoare!”

D

Niciun folos n-aduci celor ce te iubesc, lume, sălaș al necazurilor. Pe toți apropiații tăi îi amăgești cu comori și cu plăcerile de tot felul – însă în ziua morții, cobori în mormânt și frumusețea celor chipeși și tăria celor puternici. Vai de cel care te iubește și care este iubit de tine: bucuriile lui se vor preface în strigăte de durere.Niciun folos n-aduci celor ce te iubesc, lume...

„Să se facă”

S

Dacă o femeie avusese un rol atât de important în decăderea neamului omenesc, de ce oare nu ar putea tot o femeie să aibă un rol la fel de important în restaurarea omenirii? Dacă existase un Paradis pierdut în care se celebrase prima căsătorie a bărbatului cu femeia, de ce oare nu s-ar putea da un nou Paradis în care să se celebreze căsătoria lui Dumnezeu cu omul? La împlinirea timpul, un înger...

Europa și America în oglindă

E

După o zi plină în care am conferențiat la universitate, sunt, în sfârșit, singur. Mă gândesc: ce găsești în Europa și lipsește cu desăvârșire în America? Și, mai personal, ce mă atrage din America spre Europa și din Europa înapoi spre America? De obicei, se răspunde. Europa este cultură, rădăcini, tradiții. Acest răspuns este incomplet, unilateral, simplificat și incorect. Aș zice că în America...

„Am primit deja de la viață tot ce mi-am dorit; am învățat tot ce doream să învăț”

A

În timp ce mă plimbam, am discutat împreună cu L. despre bătrânețe și moarte. I-am spus că mi se pare uneori că am primit deja de la viață tot ce mi-am dorit; am învățat tot ce doream să învăț. Acesta este începutul bătrâneții și, crede eu, timpul pregătirii pentru moarte. Nu printr-o concentrare asupra morții, ci, din contră, prin purificarea rațiunii, a gândirii, a inimii, a contemplației și...

Apostolul Ioan – „o liră bine alcătuită”

A

Fiul tunetului, cel iubit de Hristos, stâlpul bisericilor din întreaga lume, cel care are cheia cerului, cel care a băut paharul lui Hristos și cu botezul Lui s-a botezat, cel care s-a plecat pe pieptul Stăpânului cu multă îndrăzneală, acesta vine acum la noi. Nu intră pentru a juca o piesă, nu cu fața acoperită cu o mască (căci nu astfel de lucruri va spune), nici suindu-se pe scenă, nici...

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.