Cele mai recente articole

Cartea #3: „Internaționala mea. Cronica unei vieți”

C

Literatura memorialistică românească ar fi mai săracă fără această carte. Semnată de Ion Ianoși, eminent filozof, scriitor și traducător din limba rusă, lucrarea descrie o personalitate complexă și vivace. Datorăm lui Ianoși editarea și recenzarea celor mai mari autori ruși, dar și un volum impresionant de texte literare și critice pe diferite subiecte. După alte lucrări cu caracter...

Cele trei postiri

C

Există o postire duhovnicească: a ne reține de la acțiunile iubirii de sine și ale iubirii de stăpânire, a ne detașa de onorurile și slava oamenilor. Această postire e deosebit de necesară pentru oamenii activi în public. Regula ei este: nu căuta putere și stăpânire; dacă ești chemat la putere și stăpânire, privește-le ca o slujire. Întotdeauna când ți se oferă prilejul să te manifești fără folos...

Cartea #2: „Istorie și mit în conștiința românească”

C

Semnată de istoricul Lucian Boia, cartea este o chemare la discernământ adresată oricărui român interesat de țara lui. Autorul își propune să aleagă istoria din mit și mitul din istorie. Admite, elocvent, că orice istorie (a oricărui popor) acumulează aluvional folclor convenabil și suculent. Admite, de asemenea, că fiecare orânduire politică și-a selectat personaje și evenimente din trecut...

Cartea #1: „Trăiesc din nou”

C

Scrisă de Ileana, Principesă de România, Arhiducesă de Austria, prefațată de Al. Paleologu, cartea este o strălucită autobiografie. Alteţa sa regală Ileana, principesă de România, s-a născut la Bucureşti în 1908, fiică a regelui Ferdinand şi a reginei Maria. A făcut studii în Marea Britanie și s-a căsătorit în 1931, la Sinaia, cu arhiducele Anton al Austriei. A locuit în Austria şi în România...

2019 – „Anul Cărții”

2

La finele anului trecut, președintele Klaus Iohannis a declarat anul 2019 ca Anul Cărții. Sub imperativul „România citește!”, școlarii noștri vor fi îndemnați să pună mâna pe carte, să învinga ispita jocurilor și-a filmelor, să se îndrăgostească de pagina tipărită. Forte bună inițiativă. O salut și-o susțin. Să dea bunul Dumnezeu ca întreaga țară să fie cuprinsă de febra lecturii, să regăsească...

Hristos ca „Miel ce ridică păcatul” și „Mire al făpturii”

H

Ioan, chemat la misiunea unică de a deschide inimile și conștiințele pentru primirea lui Hristos și a Evangheliei Sale, trebuia să biruiască mai întâi asaltul împotriva sa de către forțele răului, și numai după ce le va fi învins în propria sa ființă va putea începe propovăduirea Împărăției, a cărei instaurare va însemna zdrobirea definitivă a celui rău… Sfântul Ioan a dus o viață cu...

Botezul Domnului – premisa unei regenerări

B

Dacă Botezul reprezintă un moment crucial în existența terestră a lui Hristos, el constituie, în același timp, preludiul la lucrarea de răscumpărare a omului și a creației, deoarece prin acest act Mântuitorul prefigurează jertfa Sa. Acceptând să Se cufunde în Iordan, în semn de solidaritate cu omenirea ce zăcea sub povara păcatului, Hristos l-a îngopat pe vechiul Adam și a început astfel zidirea...

Botezul Domnului – „un veșnic mister”

B

Asemenea tuturor evenimentelor esențiale din viața Domnului, Botezul rămâne un veșnic mister, a cărui taină nu o putem pătrunde decât în mod fragmentar… Toate circumstanțele capătă aici o semnificație deosebită și fiecare cuvânt este încărcat de înțelesuri multiple. Isus vine la Ioan, care se afla pe malul Iordanului, râu ce a jucat un rol de seamă în viața religioasă a lui Israel, fiind...

Botezul Domnului – mai aproape de om și de istoria lui

B

Botezul lui Isus este receptat ca o repetiție a întregii istorii, în care trecutul este reluat, iar viitorul anticipat. Intrarea în păcatul celorlalți este coborârea în infern – nu numai ca spectator, precum Dante, ci pătimind alături de cei de acolo cu o suferință transformatoare, și astfel sfărâmând și deschizând larg porțile adâncurilor. Este coborârea în casa Răului, care îl ține pe om...

Botezul Domnului – pași spre Răstignire

B

Isus împlinise treizeci de ani. Vârsta cea bună și hărăzită. Mai nevârstnic, omul nu-i decât o nădejde; îl stăpânesc simțămintele și iubirile tuturor; nu-i cunoaște bine pe oameni, nu poate deci să-i iubească cu acea iubire înduioșată și miloasă cu care trebuie să fie iubiți oamenii, iar dacă nu-i cunoaște și nu-i în stare să-i iubească, n-are căderea să vorbească cu greutate, nici putința de-a...

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.