Categoria

Filozofice

F

„Nu țintiți spre succes!”

Nu țintiți spre succes, căci cu cât mai mult îl doriți și cu cât faceți din el un scop, cu atât mai mult îl veți rata. Căci succesul, asemenea fericirii, nu poate fi urmărit; el trebuie să urmeze, și chiar numai așa se și întâmplă, ca un efect secundar neintenționat, din acea dedicare a omului față de o cauză mai mare decât el însuși, sau ca un produs secundar al dăruirii de sine către o altă...

Lumea noastră între „ce este” și „ce ar fi trebuit” să fie

Într-o lucrare ce poartă semnătura lui Alexander Baumgarten (vestit clasicist clujean) și care se intitulează 7 idei înrâuritore ale lui Aristotel (Humanitas, 2012), aflăm despre starea profundă a lumii în care trăim prin comparație cu proiectul ei antic. Scrise cu inima, aceste gânduri sunt deopotrivă confesive și analitice. Autorul se confundă cu veacul, încercând să-l recupereze prin lectura...

Creștinul și cultura laică

Răsfoind Viața lui Moise, a lui Grigorie de Nyssa (sec. IV), dau peste o alegorie de toată frumusețea. Scriitorul propune relația dintre Moise și fiica lui Faraon (numită de el „împărăteasa”) drept prototip pentru relația dintre creștin și cultura laică. Această femeie fără copii, poate chiar în imposibilitatea de a naște, adoptă, într-o situație providențială, un copil evreu. Deficiența...

Desaga de cuvinte: EUDEMONISM

Eudemonismul este o doctrină morală care consideră că scopul conduitei umane este fericirea. Din punct de vedere creștin, această doctrină îi este atribuită cu precădere lui Augustin. Nu a fost singurul care-a susținutul, dar în mod cert a fost printre primii. Mai mult, argumentele sale au fost grefate pe propria experiență de viață, mai ales pe cea a convertirii. După cum știm, Augustin a căutat...

Desaga de cuvinte: TRADUCIANISM

Doctrină despre originea sufletului care susține că sufletul omenesc este transmis copiilor de către părinți odată cu trupul. Formată sub influența gândirii antice grecești, concepția a fost destul de populară în primele veacuri creștine. Nu puțini gânditori ai vremii au înclinat în această direcție, găsind explicația deopotrivă logică și comodă. Printre susținătorii doctrinei îi amintim...

„A gândi și a fi este același lucru”

Iată verdictul pe care-l dădea Parmenide cu multe secole în urmă. Trebuie să recunoaștem că dictonul are logică și sună binec. Pentru învățatul antic, ființa umană este un tot unitar, o realitate care trebuie percepută holistic. Doar modernitatea, cu reflexele ei, a împărțit-o în mai știu eu câte părți, cu riscul de-a pierde sensul întregului. Anticii nu făceau asta! Pentru ei, gândirea și...

TMD și TBD: două boli ale modernității

Citind Stările sufletești. Învățarea senitătății, scrisă de Christophe André, aflu despre doi viruși ai modernității noastre târzii. Nu e vorba de vreo boală fizică, ci de anumite maladii ale sufletului. Un fel de distorsionare a vieții personale și colective. Așadar, TMD: too much disorder – pricinuită de prea multe lucruri. TBD: too busy disorder – pricinuită de faptul de a avea...

„Omul este măsura tuturor lucrurilor”

Contrar opiniei populare, afirmația nu-i aparține lui Descartes. Da, a fost folosită în perioada iluministă până la intoxicare, dar ea aparține unui filozof antic pe nume Protagoras. Clasificat, de Platon, în rândul sofiștilor, Protagoras este un filozof presocratic. Este considerat, îndeobște, primul filozof profesionist, gânditorul care a ridicat filozofie la un alt nivel de receptivitate. Până...

„Nimic nu este în intelect care să nu fi trecut mai înainte prin simțuri”

Așa spunea Aristotel. Drumul informației spre intelectul uman trece, cu necesitate, prin simțuri. Orice fapt al cunoașterii este inundat de emoții. Conștiente sau nu, emoțiile acompaniază orice act de cunoaștere și-i determină traiectoria. Nimeni nu poate fi detașat în mod absolut în procesul învățării. Progresul fără precedent al științelor se datorează, în mod considerabil, aportului emoțional...

„Nu înceta să-ți sculptezi propria statuie!”

Așa își îndemna Plotin contemporanii. La o primă vedere ar părea infatuare, însă contextul celor spuse ne arată altceva. Marele gânditor se referă la modelarea propriului caracter. Nu de imagine este vorba, nu de felul cum reușești să-i impresionezi pe ceilalți, ci pur și simplu de calitatea ta de om. Fiecare dintre noi are o măsură reală, foarte greu de depistat de el însuși. O bănuim probabil...

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.