Categoria

Eseuri

E

Pilat din Pont: cine a fost el?

Pilat din Pont: Pontius Pilatus (lat.), al cincilea prefect al Iudeii, a fost numit în anul 26 d.Hr. și a activat până în anul 36 d.Hr. Ceea ce știm despre cariera sa provine de la Iosif Flavius, Filon din Alexandria, Tacit, inscripția praefectus din 1961 din Cezareea și din NT (Fapte 3:13; 4:27; 13:28; 1Tim 6:13). Informațiile despre Pilat din tradiția bisericească ulterioară și din literatura...

Căsătoria la evrei

În vremurile biblice și talmudice, căsătoriile aveau loc în două etape. Primul element îl constituia ceremonia de logodnă. Aceasta cuprindea oferirea unui obiect din metal prețios miresei, în fața a doi martori. Obiectul (care azi este inevitabil o verighetă) este oferit cu următoarele cuvinte: „Iată, cu acest inel îmi ești încredințată mie, potrivit legii lui Moise și a lui Israel”. După aceea...

„Căci un Copil ni s-a născut…” – o abordare contextuală

Citat frecvent în aceste zile, textul din Isaia 9.6-7 este un loc comun în hristologie. Însă, tocmai datorită utilizării lui intense, acest pasaj riscă să fie scos din context, ba chiar abordat superficial. Se poate ieși din această centrifugă? Există resorturi textuale care să încadreze totuși anunțul mesianic în realitatea imediată? Putem vorbi despre un fel de „introducere ideatică” la acest...

Exercițiu de neuitare: Martin Bucer

La 11 noiembrie 1491 se năștea, în Schlettstadt (Alsacia), Martin Bucer, unul dintre cei mai îndrăgiți reformatori protestanți. Mediator și cărturar liturgic, a rămas în istorie mai ales pentru încercările sale de a face pace între grupurile reformatoare aflate în conflict. El a influențat nu numai dezvoltarea calvinismului, ci și dezvoltarea liturgică a comuniunii anglicane.Bucer a intrat în...

O izbândă istorică: Biblia de la București

La 10 noiembrie 1688 era terminată tipărirea primei traduceri a Bibliei în limba română, cunoscută ca și Biblia de la Bucureşti. Textul era o sinteză a eforturilor depuse, timp de trei veacuri, de către cărturarii români din toate ţările româneşti şi considerat cel dintâi document de limbă literară, pe înţelesul tuturor românilor. Se înțelege că definitivarea lui a necesitat resurse și efort...

Primele secole și viața de apoi

[1] Un punct central al tradiției teologice creștine primare este ceea ce s-a numit viziunea „liniară” a istoriei: convingerea că istoria are un început și un sfârșit, ambele bazate pe planul și puterea lui Dumnezeu… Apologeții din secolul al VI-lea au contestat teoriile platonice despre veșnicia lumii. Pentru a exista o istorie a mântuirii, timpul trebuie să-și aibă limitele și trebuie să...

Universalitatea și realismul nădejdii creștine

Un lucru este clar de la începutul literaturii creștine: nădejdea în viitor este o dimensiune inseparabilă, integrală a credinței creștine și condiția intrinsecă pentru posibilitatea acțiunii responsabile în lume… Nădejdea, pentru ucenicul creștin, este legătura indispensabilă dintre credință și iubire: afirmarea posibilităților reale pentru lume și pentru om, conștientizarea unei...

Alexandra Salome – regina Iudeii

Alexandra Salome (139-67 î.Hr.) este considerată a doua regină a Iudeii (după Atalia, a cărei domnie fusese înainte cu opt secole). Născută în micul orășel Modein, frumusețea ei pălea în comparație cu sora mai mare. Deși învățase să citească la o vârstă fragedă, în vremeaaceea, fetele nu erau apreciate pentru abilitățile lor intelectuale. După moartea tatălui și a surorii ei, Ioan Hircan, o rudă...

Viața după Duminica Tomii

Dacă Duminica Tomii înseamnă a vedea și a crede, atunci tot ce urmează după aceasta înseamnă a nu vedea… și totuși a crede. „Tomo – i-a zis Isus – pentru că M-ai văzut, ai crezut. Ferice de cei ce n-au văzut și au crezut” (In. 20.29). Evidențialistul Toma face posibilă o altă afirmație-forță rostită de gura Mântuitorului (mai făcuse posibilă una, în Ioan 14.6). „Makarios”...

„Psalmul este lucrarea îngerilor, viețuire cerească, parfum duhovnicesc”

Psalmul este liniște a sufletelor, preot al păcii; potolește tulburarea și vâlvătaia gândurilor, înmoaie mânia sufletului și îl înfrânează pe cel desfrânat. Psalmul leagă prietenii, îi unește pe cei dezbinați, îi împacă pe cei învrăjbiți. Prin urmare, cine se mai poate socoti vrăjmaș al celui împreună cu care a înălțat același glas către Dumnezeu? Cântatul psalmilor aduce, așadar, cel mai mare...

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.