Eticheta

Julien Green

J

„Încetez, puțin câte puțin, să mai cred în umanitate”

Sunt oameni care încetează brusc să creadă în Dumnezeu. În ceea ce mă privește, observ că încetez, puțin câte puțin, să mai cred în umanitate. Foarte multă vreme ea m-a impresionat cu discursurile, legile, cărțile ei, dar încep s-o văd în adevărata ei lumină tristă, căci este o babă nebună ale cărei crize de ferocitate alternează cu zâmbete. Se crede augustă și venerabilă; uită gustul de sânge pe...

„O pată de culoare mă cufundă în reverii”

Orice bucurie adevărată ca și orice tristețe adevărată ne vine dinăuntru. Lumea exterioară cu iluziile ei încântătoare sau cumplite nu poate decât să ne rătăcească și să ne împiedice regăsirea cu noi înșine. Trebuie să căutăm drum spre ceea ce este mai lăuntric în noi înșine dacă vrem să gustăm pacea care depășește înțelegerea. Știu toate acestea, dar și eu însumi sunt, din nenorocire, cineva...

„Înghițit de o indescriptibilă fericire”

Fu cuprins de bucuria insolită a celui convertit care vede lumea dispărând sub ochii lui. Unde se află? Cum e această altă lume? Dacă ar fi putut vorbi, n-ar fi putut s-o descrie, deoarece nu mai erau suficiente cuvinte. Noțiunile de spațiu și timp nu mai existau. Nici propria-i ființă nu mai avea conștiința individualității sale. Pur și simplu e pierdut și parcă înghițit de o indespcriptibilă...

Exercițiu de neuitare: Julien Green

La 13 august 1998 se stingea, la Paris, Julien Green. Scriitor francez de origine americană, s-a născut în zorii secolului trecut (1900) și a trăit până la finele acestuia. Longeviv și prolific, Green reprezintă unul dintre cele mai profunde condeie ale epocii contemporane. Se converteşte la catolicism la numai 16 ani, o vârstă adolescentină dar – în cazul lui – echilibrată și matură...

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.