Eticheta

zâmbet

z

Zâmbetul săptămânii (21)

Destul de indecis, nu?! Să fi și pe mare și pe uscat în același timp… iată totuși o performanță la care nu m-am gândit. Hotărât acest șofer… nu glumă!

Zâmbetul săptămânii (20)

Se dovedește încă o dată că românul se descurcă. Dezinvolt și concentrat, el înțelege mai mult ca alte nații să aibă inițiativă și simț practic. Bine că n-a pus-o pe un taburet…

Zâmbetul săptămânii (19)

Deși nu pare a fi 4×4 a reușit-o destul de bine. Nu mă gândeam că într-un astfel de cadru se poate face o acrobație de genulă asta. Great!

Zâmbetul săptămânii (18)

Cred că transportă biciclete pentru un oraș întreg. Această imagine este mult peste ceea ce vedem uneori pe drumurile patriei. Păcat că nu știm detalii despre șofer și destinația sa. Oricum, e nostim…

Zâmbetul săptămânii (16)

O așa schimbare de traiectorie nu prea vezi… Trebuie un centru de greutate pe măsură pentru a porni spre cer. Nu mă gândeam că o Honda poate fi pusă realmente… în picioare.

Zâmbetul săptămânii (12)

Scenă tipic românească… sau est-europeană. După ce au băut până au uitat de ei, iată-i căzuți… la datorie. Să mai spună cineva că nu suntem buni contorsioniști?!

Zâmbetul săptămânii (11)

Mai țineți minte zăpezile de iarna trecută? Imaginea e din Rusia, dar nici l-a noi n-a fost mai strălucit. Îngropați în zăpadă, o bună parte a Europei a supraviețuit cum a putut. Totuși, ce frig trebuie să fi fost ca zăpada de pe mașină să își păstreze forma…

 

Zâmbetul săptămânii (10)

Vă mai aduceți aminte? Nu aveam calculator, nici I-Pod, dar aveam un chef de joacă incurabil. Ne copilăream până la epuizare, într-o atmosferă ludică ce a devenit o pură nostalgie după… Era frumos!

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.