Articolele etichetate cu «zâmbet»

Zâmbetul săptămânii (2)

sâmbătă, 14 ianuarie, 2012

Cu foamea nu te pui… Dar ce te faci cu fereastra gigantică de deasupra plafonului?! Cred totuși că ciudățenia mașinii este direct proporțională cu tenacitatea șoferului…

Un zâmbet pe săptămână (27)

sâmbătă, 31 decembrie, 2011

Că tot e criză mondială… De ce să mai dai banii pe o piscină gonflabilă, de ce să te mai chinui s-o amenajezi?! Mai bine una pe roți. E mobilă (o muți după soare) și te poți bălăci-n voie (chiar cu vecinii)…

Un zâmbet pe săptămână (25)

sâmbătă, 17 decembrie, 2011

Ce-o fi în mintea bietei feline?! Cinci fotografi în culmea încordării și o pisică ce nu face nimic deosebit. Bunicul n-ar învrednici-o nici măcar cu o privire…

Un zâmbet pe săptămână (24)

sâmbătă, 10 decembrie, 2011

Lectura obosește, calculatorul nu mai vorbim… Puțină odihnă… trează. Parcă e un rege suveran și stăpân pe situație, nu?!

Un zâmbet pe săptămână (23)

sâmbătă, 3 decembrie, 2011

Iată și puiul xenofob. Rușineeeee! Am pus-o aici cu nădejdea că fotoșopiștii care au prelucrat-o nu sunt în aceeași categorie… cu puiul. Culoarea pielii, cea politică și cea denominațională nu ar trebui să ne distanțeze.

Un zâmbet pe săptămână (22)

sâmbătă, 26 noiembrie, 2011

Un avertisment românesc. Se sare peste amendă și se ajunge direct la măsuri dure. Dar dacă bătaia e ruptă din Rai… de ce nu?! Până și verbul a mânca este pus aici într-un context aproape macabru…

Un zâmbet pe săptămână (20)

sâmbătă, 12 noiembrie, 2011

Când hărnicia e mare mai contează un detaliu tehnic?! O roată în plus (rezerva, bunăoară) sau în minus (față dreapta, bunăoară), e doar un simplu amănunt. Așa tractorist hotărât mai rar ți-e dat să vezi…

Un zâmbet pe săptămână (19)

sâmbătă, 5 noiembrie, 2011

Să mai spună cineva că pisica fuge de câine… Priviți disperarea din ochii puiului de lup, priviți înverșunarea felinei. O încrâncenare pe cinste… ai zice.

Un zâmbet pe săptămână (17)

sâmbătă, 22 octombrie, 2011

Pentru cei mai pricepuți ar fi suficient și o roată… Dar când te gândești însă că omul a lăsat aici o bicicletă întreagă și, prin descompunere, s-a ajuns la acest minimum minimorum… Bine că mai are cifrul!

 

Un zâmbet pe săptămână (16)

sâmbătă, 15 octombrie, 2011

Un cal putere! Vi se pare că  nu e suficient?! La cât de mare e atelajul mă tem să nu fie prea mult…