După frenezia Codului lui Da Vinci scrisă de romancierul Dan Brown unii chiar s-au apucat de treabă. Dintre aceÈ™tia – probabil cel mai prodigios – este Bart D. Ehrman. AÈ™a a apărut prima lucrare care alege apele intidulată: Adevăr È™i ficÈ›iune în Codul lui Da Vinci, o investigaÈ›ie demnă de tot respectul. Cum un mare autor nu scrie doar reacÈ›ionând, a simÈ›it nevoia să revină cu o a doua carte. Mai aÈ™ezată, cu sentimentul unei construcÈ›ii teologice, autorul ne-a oferit lucrarea: Petru, Pavel È™i Maria Magdalena (Humanitas, 2011).
Aceste trei personaje sunt abordate în detaliu. Ehrman nu scapă nici o ocurență noutestamentală care le amintește. Sunt investigate toate textele canonice care descriu aceste trei personalități, dar se face referire și la scrierile apocrife. Autorul nu se teme să amintească diferite aserțiuni necanonice privitoare la cei trei, considerând că aflarea adevărului cere întotdeauna onestitate față de surse. De apreciat rigoarea cu care se discută fiecare amănunt. Calea hermeneutică este străjuită de jaloane prețioase, incluzând aici principalii comentatori ai Noului Testament. Lecturile solide, exegeza pertinentă și descrierea captivantă fac din aceste pagini un deliciu atât pentru creștinul de rând, cât și pentru teologul pretențios.
Precizia cu care autorul alege apele în ceea ce privește canonicul de necanonic este remarcabilă. Fără a subestima valoarea literară a apocrifelor, cititorul este totuși condus spre problema implicită a autorității. Orice informație poate fi interesantă, însă trebuie să zidim doar pe ceea ce este valid sub aspect canonic. Această fidelitate este un plus demn de remarcat și în același timp o lecție pentru o seamă de bibliști tentați de liberalism.
Autorul se apleacă cu minuÈ›ie asupra surselor celor mai variate, despărÈ›ind cu o mână sigură istoria de legendă, faptul real de anecdotă – conchide John Shelby Spong. Chiar aÈ™a este. Lectura acestor pagini îți reîmprospătează informaÈ›iile despre personaje, dar îți oferă È™i o coerență obligatorie. Stilul biografic are la Ehrman o notă didactică binevenită, oferind instruire în cel mai dulce mod cu putință. Să ne lăsăm, aÈ™adar, purtaÈ›i înapoi în secolul întâi È™i să savurăm mireasma acelor vremuri È™i a oamenilor lor.