Războiul minții

R

Gândirea distructivă e de multe feluri. Ne seduce, apoi ne copleșește, pentru ca în cele din urmă să ne răpună total. Mintea devine o arenă, unde forțe impersonale se războiesc între ele. Însă faptul care trebuie recunoscut, în această atmosferă, e tocmai prezența dușmanului. Câtă vreme permitem diavolului să ne tulbure, să ne acuze și să ne smintească, mintea ne este confiscată de-a dreptul. Când însă îl excludem cu hotărâre de la masa inimii, lucrurile se liniștesc, iar Dumnezeu preia (din nou) controlul.

Despre această luptă este vorba în cartea Nu-i oferi dușmanului loc la masa ta: e vremea să câștigi războiul pentru mintea ta, semnată de Louie Giglio (Scriptum, Oradea, 2023). Editura Scriptum ne-a oferit deja alte două titluri de același autor: Goliat trebuie să cadă (2018) și Un nou început: niciodată prea târziu, niciodată prea departe (2020). Totul pare a merge în aceeași direcție. Suntem invitați să ne încredem în iubirea și puterea lui Dumnezeu, pentru ca sufletul să ne fie în siguranță.

Întorcându-ne la cartea de față, mesajul ei se construiește pe Psalmul 23.5, unde citim: „Tu îmi întinzi masa în fața potrivnicilor mei”. Remarcă relativ ignorată, ea capătă în ochii lui Giglio valențe totale. „Masa descrisă în Psalmul 23 este o masă a părtășiei. Este o masă rezervată exclusiv pentru tine și Păstorul cel Bun. Nu-ți face griji, nu este exclusivă în sensul în care numai o singură persoană este invitată vreodată acolo, ci mai degrabă, masa este exclusivă în sensul în care oricine este condus de Păstorul cel Bun este invitat să mănânce la această masă împreună cu Dumnezeu. Dușmanul nu are ce căuta aici. Dacă Îl urmezi pe Hristos, atunci Dumnezeu a pregătit o asemenea masă pentru tine.”

A ședea la masă cu Dumnezeu, evident printr-o mediere matură a credinței, iată soluția în despre care se face vorbire de-a lungul acestor pagini. A nu permite niciunui gând potrivnic să se strecoare, cu atât mai puțin să se instaleze, iată în ce constă biruința finală. Chemarea nu este înfrângerea dușmanului după ce i-am dat voie să câștige teren, ci respingerea lui inițială. Aceasta pentru că „diavolul nu-și dorește ceva mai mult decât să te zdrobească. El vrea să-ți fure tot ceea ce este prețios pentru tine. El vrea să ucidă toate lucrurile bune din viața ta. În cele din urmă, vrea să te distrugă pe tine ca persoană. Dacă el câștigă victoria în bătălia pentru mintea ta, în cele din urmă îți va acapara viața.”

Acționând cu șiretenie, proferând minciuni și ademenind cu plăceri efemere, diavolul nu va face altceva decât să câștige teren, iar apoi să stăpânească. Atacurile lui se întețesc mai ales în perioadele de încercare, atunci când mintea ne este mai vulnerabilă, când suntem mult mai tentați să cedăm. „

Mereu și mereu în Scriptură, întâlnim oamenii în situații în care viața i-a pus la grea încercare pe pământ uneori poate părea logic ca ei să-și lepede credința. N-am fi surprinși dacă ei s-ar îndepărta de Dumnezeu în mijlocul dificultăților sau dacă apelăm la unele obiceiuri sau la dependența lor preferată, în încercarea de a se simți mai bine. Din păcate, asta fac prea mulți oameni atunci când viața devine grea.Vezi tu, atunci când dăm de greutăți, aproape că suntem întotdeauna ispitiți să-l invităm pe dușman la masa noastră. Dar atunci când conștientizăm faptul că Isus ne invită să-L urmăm chiar dacă viața este dificilă, descoperim adevărul fundamental pentru a câștiga bătălia pentru mintea noastră.”

Scrisă într-un limbaj accesibil, împănată cu exemple din viața personală, condimentată cu ironie și umor, cartea ne oferă o călătorie de 200 de pagini cu adevărat reconfortantă. Nu-și propune să ne învețe lucruri mari, ci mai degrabă să ni le amintească pe cele esențiale. E o pledoarie pentru credință și puritate, într-o lume când totul decade și se perimează. O carte pe care ți-o poți face cadou, dar pe care o poți oferi cuiva drag, mai ales dacă trece prin situații delicate.

Scrie un comentariu

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.