Termen inventat de Neil Postman (1931-2003), tehnopolia indică o societate în care tehnologia este divinizată. Premiza acestei divinizări este următoarea: „cultura își caută autorizarea în tehnologie, își găsește satisfacțiile în tehnologie și își primește ordinele de la tehnologie” (Technopoly: The Surrender of Culture to Technology, 1992). Aceasta se caracterizează printr-un surplus...
Atitudini față de moarte
„O reflecție inteligentă și obiectivă conștientizează că moartea dovedește ca efemere toate țelurile lumești ale omului, cum ar fi bogăția, aprecierea sau sănătatea, și îl pune pe om în același timp în fața întrebării despre sensul acestei vieți, despre conținutul său spiritual și despre fundamentul speranței. Deși întrebare despre moarte trebuie să fie socotită printre întrebările centrale ale...
Tipologia ateismului
Într-o largă (dar și adevărată) accepțiune, ateismul se referă la negarea propoziției că Dumnezeu există. La o privire mai atentă, încercând să observăm parcursul acestui fenomen de-a lungul veacurilor, suntem nevoiți să admitem o minimă împărțire. Avem, de fapt, două tipuri de ateism: declarat și practic. Cel declarat afirmă că Dumnezeu nu există și este adesea numit „ateism teoretic”; cel...
Omida și fluturele
Bach (Richard), Voiculescu (Vasile) și Alexandru (Ioan) merită puși împreună. Toți au fost atrași de omizi, dar mai ales de ce devin ele: fluturi. Această metamorfoză care cere timp și schimbare este o metaforă excelentă pentru devenirea spirituală. După cum veți remarca, avem două planuri: preschimbarea noastră în cele duhovnicești și, la final, preschimbarea noastră în trupuri slăvite, precum a...
„Nu țintiți spre succes!”
Nu țintiți spre succes, căci cu cât mai mult îl doriți și cu cât faceți din el un scop, cu atât mai mult îl veți rata. Căci succesul, asemenea fericirii, nu poate fi urmărit; el trebuie să urmeze, și chiar numai așa se și întâmplă, ca un efect secundar neintenționat, din acea dedicare a omului față de o cauză mai mare decât el însuși, sau ca un produs secundar al dăruirii de sine către o altă...
Lumea noastră între „ce este” și „ce ar fi trebuit” să fie
Într-o lucrare ce poartă semnătura lui Alexander Baumgarten (vestit clasicist clujean) și care se intitulează 7 idei înrâuritore ale lui Aristotel (Humanitas, 2012), aflăm despre starea profundă a lumii în care trăim prin comparație cu proiectul ei antic. Scrise cu inima, aceste gânduri sunt deopotrivă confesive și analitice. Autorul se confundă cu veacul, încercând să-l recupereze prin lectura...
Creștinul și cultura laică
Răsfoind Viața lui Moise, a lui Grigorie de Nyssa (sec. IV), dau peste o alegorie de toată frumusețea. Scriitorul propune relația dintre Moise și fiica lui Faraon (numită de el „împărăteasa”) drept prototip pentru relația dintre creștin și cultura laică. Această femeie fără copii, poate chiar în imposibilitatea de a naște, adoptă, într-o situație providențială, un copil evreu. Deficiența...
Desaga de cuvinte: EUDEMONISM
Eudemonismul este o doctrină morală care consideră că scopul conduitei umane este fericirea. Din punct de vedere creștin, această doctrină îi este atribuită cu precădere lui Augustin. Nu a fost singurul care-a susținutul, dar în mod cert a fost printre primii. Mai mult, argumentele sale au fost grefate pe propria experiență de viață, mai ales pe cea a convertirii. După cum știm, Augustin a căutat...
Desaga de cuvinte: TRADUCIANISM
Doctrină despre originea sufletului care susține că sufletul omenesc este transmis copiilor de către părinți odată cu trupul. Formată sub influența gândirii antice grecești, concepția a fost destul de populară în primele veacuri creștine. Nu puțini gânditori ai vremii au înclinat în această direcție, găsind explicația deopotrivă logică și comodă. Printre susținătorii doctrinei îi amintim...
„A gândi și a fi este același lucru”
Iată verdictul pe care-l dădea Parmenide cu multe secole în urmă. Trebuie să recunoaștem că dictonul are logică și sună binec. Pentru învățatul antic, ființa umană este un tot unitar, o realitate care trebuie percepută holistic. Doar modernitatea, cu reflexele ei, a împărțit-o în mai știu eu câte părți, cu riscul de-a pierde sensul întregului. Anticii nu făceau asta! Pentru ei, gândirea și...