Necesitatea Învierii lui Hristos

N

Credința creștină stă sau cade în funcție de cât de adevărată este mărturia că Hristos a înviat din morți. Dacă se înlătură aceasta, se mai poate, desigur, aduna din tradiția creștină o serie de idei vrednice de luat în seamă despre Dumnezeu și despre om, despre ce este omul și despre cum trebuie să fie, însă credința creștină este moartă. În acest caz, Isus este o personalitate religioasă care a eșuat; care, în pofida eșecului său, rămâne mare și se poate impune reflecției noastre. Dar rămâne într-o dimensiune pur umană și autoritatea Sa este valabilă în măsura în care mesajul Său ne convinge. El nu mai este criteriul de referință; criteriul de referință este atunci numai evaluarea noastră personală, care alege din patrimoniul său ceea ce ne pare util. Și aceasta înseamnă: am rămas singuri. Evaluarea noastră personală este ultima instanță.

Numai dacă Isus a înviat, s-a întâmplat ceva cu adevărat nou care schimbă lumea și situația omului. Atunci El devine criteriul de referință în care putem avea încredere. Pentru că atunci Dumnezeu s-a manifestat cu adevărat.

(Isus din Nazaret, de Joseph Ratzinger, vol. 2, Galaxia Gutenberg, Târgu-Lăpuș, 2012, pp. 227-228)

Scrie un comentariu

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.