Mi-ar plăcea ca, după ce devine adult, fiul meu să sporească dialogul cu mine. Mi-ar plăcea să nu fie ceva de complezență, strict utilitar sau plictisitor. Să fie ceva viu, adânc și reconfortant pentru amândoi. Când mă imaginez în această postură mi-aș dori de la mine multă răbdare și înțelepciune, capacitatea de-a înțelege o altă generație și de a răspunde la subiect. Pe el mi-l imaginez mistuit de curiozitate, spontan și gata să folosească experiența altuia în propriile împrejurări. În visurile mele, jinduiesc la o întoarcere necontenită unul spre altul, un fel de comuniune fără excese și care se maturizează odată cu timpul.
Modelul unei asemenea relații îl găsim în cartea Vânătoarea de lei, publicată anul acesta la editura Scriptum (Oradea). Volumul conține dialoguri inițiate de Sam Eldredge (fiul) și purtate într-o atmosferă de calm cu John Eldredge (tatăl). Două generații își dau întâlnire de-a lungul acestor pagini, abordându-se în deplin respect și înțeelegere. Mai degrabă diferiți decât asemănători, tatăl și fiul găsesc totuși cheia conversației, lăsându-se purtați de la un subiect la altul. Sam este un tânăr scriitor puțin trecut peste 20 de ani, John este un renumit autor creștin. Acesta din urmă a scris Eu, femeia și Eu, bărbatul, două volume îndrăgite de familiști și nu numai. Reputat conferențiar în plină activitate, John și-a crescut fiul în această atmosferă de slujire. Sam, la rândul lui scriitor și poet, își dedică o bună parte din viață educației bărbaților, răspândind frumosul creștin până la marginile pământului.
Subiectele ce le abordează cei doi sunt variate. În principiu, ele urmăresc un fir existențial. Întrebările tinereții au prioritate („Ce urmează după facultate?”), secondate apoi de preocupări de ordin sentimental („Cartea iubirii”). Următoarele teme alternează între viața personală și cea socială, între iubirea înțeleasă în sens conjugal și îndatoririle unui bărbat expus la provocările vieții. Dimensiunea metafizică nu este ocolită, ci dimpotrivă revine în aceste dialoguri ca un catalizator. Ființa și dragostea lui Dumnezeu reprezintă un subiect „fierbinte” al cărții, dezbătut într-o manieră caldă și firească. Ultimele dialoguri se concentrează asupra vieții devoționale, în special a rugăciunii. Trecerea prin viață – atât în cazul fiului, cât și în cazul tatălui – reclamă o mai mare dependență de Dumnezeu. Exprimarea acestei dependențe recurge, invariabil, la rugăciune și alte discipline spirituale. Este calea cea nouă a credinței, calea cea sigură pe care pașii noștri pot merge drept și hotărât.
Ineditul acestei cărți uimește de-a dreptul. Rar veți întâlni o asemenea lucrare în care fiul se face vulnerabil întrebând, iar tatăl se face vulnerabil răspunzând. E un exercițiu admirabil, un curaj pe care nu putem să nu-l observăm. Cei doi se expun atâtor ochi și se lasă judecați fără cruțare. Însă, dincolo de aceste detalii, cei doi se oferă cu sinceritate și înțelepciune. Întrebările lui Sam reprezintă, în miniatură, întrebările fiecărei generații tinere. Pe de altă parte, răspunsurile lui John reprezintă o paradigmă a răspunsurilor pe care toți tații creștini le oferă copiilor lor. O întâlnire remarcabilă ce a născut pagini savuroase și pe care, mai ales ca părinți, merită să le parcurgeți.