Valoarea căsătoriei este exact aceea a vieții însăși. Din acest motiv căsătoria nu poate să reprezinte pentru Providența divină un spațiu gol. Dumnezeu nu se izolează, retrăgându-se dincolo de un hotar ce L-ar separa în mod absolut de lume, ci, dimpotrivă, Își desfășoară lucrarea proniatoare între tema cosmică și tema istorică, întreținând aprinsă pe vatra căminului conjugal flacăra iubirii. Întunericul păcatului nu poate nimici și nici face inert darul lui Dumnezeu. Puterea care zidește și întărește pretutindeni cetățile, care înalță altare Dumnezeului necunoscut și luminează pe profeți, este una și aceeași putere divină care binecuvintează unirea sfântă a bărbatului și a femeii, precum binecuvintează continuitatea generațiilor în existența vremelnică a neamului omenesc. (…)
Căsătoria stă sub semnul unei chemări divine și urmează un destin. Nu e o alianță întâmplătoare, ci una din acelea din care odrăslește un neam întreg. La originea căsătoriei stă un eveniment „tipic” care nu își epuizează sensul în iubirea pe care un bărbat și o femeie și-o aduc unul altuia. E vorba de căsătoria lui Isaac cu Rebeca… Drumul de la nașterea lui Isaac la nașterea lui Hristos trece prin căsătoria lui Isaac, care devine o imagine tipică. Astfel, după relatarea Scripturii, trimițând Avraam pe un slujitor al său în Mesopotamia, ca să aleagă soție fiului său Isaac, i-a încredințat aceste cuvinte: „Domnul Dumnezeul cerului care m-a scos din casa tatălui meu și din patria mea, care mia- vorbit și i-a jurat, zicând: „Seminței tale voi da țara aceasta”, va trimite pe Îngerul Său înaintea ta; și de acolo vei lua o nevastă pentru fiul meu” (Gen. 24.7). Prin semnul profetic al scoaterii de apă, îngerul i-a descoperit slujitorului lui Avraam pe Rebeca, cea care a devenit soția lui Isaac (Gen. 24.12-16). Avem aici o ilustrare evidentă a felului în care Providența divină trece peste granițele stricăciune și menține în vâltoarea lumii căzute sfințenia căsătoriei, simbol al legăturii dintre Iahve și Israel.
(Fragmente din Iubirea, taina căsătoriei, de Ilie Moldovan, Reîntregirea, Alba Iulia, 2014)