Avem aici unul dintre cele douăzeci de volume ale seriei de comentarii Zondervan. Meritul editorial îi revine lui Clinton E. Arnold, unul dintre președinții Societății de Teologie Evanghelică („Evanelical Theological Society”). Specializat în epistolele pauline, Faptele Apostolilor și creștinismul primar (cu precădere cel din Asia Mică), Arnold a îngrijit cu acribie întreaga serie, semnând de asemenea și câteva dintre comentarii.
Evanghelia după Matei este tâlcuită de Grant R. Osborne (1942-2018), unul dintre cei mai importanți bibliști din ultima vreme. Teolog arminian evanghelic, s-a școlit la Winnipeg Theological Seminary și la Universitatea din Aberdeen. Studiile de master le-a urmat la Trinity Evangelical Divinity School, iar doctoratul în filozofia Noului Testament l-a obținut la Aberdeen (Scoția). A efectuat stagii academice la universitățile din Cambridge (Anglia) și Marburg (Germania). Ultima „amprentă” academică și-a pus-o ca profesor de Noul Testament la Trinity Evangelical Divinity School din Deerfield (Illinois), Osborne a fost specializat pe teologia Evangheliilor, Apocalipsa și hermeneutică.
Cercetător de o hărnicie pilduitoare, Osborne a scris comentarii pe mai multe cărți din Noul Testament. Ne-a lăsat, de asemenea, lucrări de sinteză în ceea ce privește Sfânta Scriptură (Three Crucial Questions about the Bible) și de hermeneutică (The Hermeneutical Spiral). Remarcabil prin erudiția și smerenia lui, Osborne a fost îndrăgit de zeci de generații de studenți, dintre care unii reprezintă deja o voce în studiile biblice la nivel mondial. În ultimii ani de viață, dovedindu-și încă o dată considerația pentru orice slujitor al Cuvântului, s-a dedicat aproape exclusiv unei serii de comentarii „verset cu verset”, din care a reușit chiar să publice câteva. Și-a dorit să scrie doar pentru pastori și predicatori, mai puțin tehnic, dar la fel de autentic și profund. Se gândea că, după o viață dedicată studiului academic al Scripturii, a sosit și timpul ca truditorii Evangheliei să aibă (încă) o serie de comentarii pe înțelesul lor. Evident, precum marii artiști ai tututor timpurilor, această serie a rămas neterminată, fapt care atestă că ne-a părăsit lucrând asiduu și plănuind.
Dar să ne întoarcem la Comentariul exegetic la Matei, o lucrare cu adevărat impunătoare (peste 1200 de pagini). După o amplă (și necesară) introducere, autorul parcurge întreaga evanghelie secțiune cu secțiune. Tiparul presupune o traducere proprie a textului, structura literară, explicarea (cu detalii mereu pertinente și utile) și, în cele din urmă, aplicații teologice cu valoare omiletică. Evident că avem fiecare verset și în versiunea grecească, pentru ca apelul la original să poată fi la îndemână. Întregul comentariu își atinge scopul, adică este cu adevărat exegetic. Aproape fiecare cuvânt este analizat (morfologie și sintaxă), iar apoi sunt puse împreună pentru a formula un mesaj cuprinzător.
Faptul că acest volum se găsește în limba română este un eveniment editorial de excepție. Simplu cititor sau (mai ales) vestitor al Cuvântului, oricine poate găsi în aceste pagini lămuriri adecvate. Deși intimidant prin dimensiuni și limbaj, comentariul de față este totuși pe înțelesul tuturor. Un mic efort de lectură, probabil și consultarea altor materiale, nu face altceva decât să limpezească textul celei mai complexe dintre Evanghelii. Recomand fără nicio reținere!