Evidența cadaverică și freamătul discret

Amble sintagme îi aparțin lui Andrei Pleșu. După ce analizeză mai multe grupe de pilde (în lucrarea Parabolele lui Iisus), autorul atrage atenția asupra derapajului ultraexegetic. Cu amănunte picante, el arată cum – în cazul textului biblic – te poți apleca asupra unor detalii… de dragul detaliului. Hermeneutica se mulțumește cu o cunoaștere minimală a contextului, dar exegeza resimte nevoia unei aprofundări aproape schizofrenice. Cei care alunecă în acest spectacol de erudiție, riscă să nu mai facă diferența între esențial și accesoriu. Explicând această idee, Pleșu contină: între evidența cadaverică a LITEREI și freamătul discret, dar viu al SPIRITULUI.

Așadar, litera (slova, în termeni cornilescieni) și spiritul (duhul, în aceiași termeni) sunt în discuție. Deși aceste realități sunt complementare, ele pot ajunge să se submineze reciproc. Evidența literei, adică a analizei atente, poate să devină cadaverică (cu aspect de cadavru). Metafora sugerează o anumită mortificare, putrefacție chiar. Ascensiunea spiritului este frântă, compromisă. Dincolo, avem forța unui freamăt, ceea ce induce ideea de mișcare, de vitalitate. Cadavrul și mișcarea așadar. Litera moartă și spiritul care fâlfâie încurajator din aripi. Desigur că a doua variantă este preferabilă.

Dincolo de fascinația ideii, mă gândeam la felul cum noi – în special evanghelicii – o aplicăm predicării. Fiecare mesaj predicatorial este pus în fața acestor două provocări. Va cădea el într-o exegeză rece și distantă sau se va ridica deasupra acesteia folosind-o?! Cu toții recunoaștem meritul exegezei (fără de care nu văd cum s-ar naște o predică!), dar dacă nu reușim să ajungem la oameni e grav. Nu suntem chemați să facem informări – fie și ele teologice – ci suntem chemați la mai mult. Avem nobila datorie de a-i îndruma pe oameni întru Cuvânt, iar această îndrumare are nevoie de iluminarea Duhului. Acel freamăt discret al călăuzirii divine cred că trebuie să străbată orice act predicatorial reușit. Ascultătorii vor rezona cu acest fel de prezentare sau se vor arăta plictisiți față de revers. Da, LITERA este fundamentul ideatic al prezentării, însă DUHUL energizează întregul demers oferinndu-i finalitatea dorită.