Cu adevărat nimeni nu este atât de arhitect a ceva din cele variate cum este sponsor și patron a toată impietatea potrivnicul Satana. Căci depărtând în vechime de Dumnezeu neamul omenesc, l-a convins să gândească și să cinstească o mulțime de zei, ca și cum un singur Dumnezeu n-ar putea mântui acest viețuitor ceresc și pământesc, omul. După ce lucrurile înșelăciunii au fost demascate prin arătarea lui Hristos, singurul Dumnezeu atotputernic și atotțiitor dintre toți, Care, venind din cer pe pământ și coborând de pe acesta în iad și de acolo întorcându-se iarăși în cer și urcând la cer cu firea omenească asumană, în toate acestea a făcut toate câte a voit; după aceasta stăpânitorul înșelăciunii s-a întors pre alta și prin expresiile cacodocșilor se preface că respinge rătăcirea politeistă și că-i înghestuie pe toți într-un singur Dumnezeu, dar ca să depărteze de la singurul Dumnezeu adevărat: căci prin sofismele ereticilor încearcă să convingă că Acesta nu e în Trei Ipostase și Atotputernic. Ce voia să pregătească prin aceasta? Iarăși politeismul și ateismul.
(Grigorie Palama,
în Scrieri I, Deisis, 2009, p. 215)