Astfel, să nu fim tulburați peste măsură dacă mireasma noastră i se pare groaznică faraonului. Căci virtutea este un lucru groaznic, din perspectiva viciilor. Ba mai mult, după cum Scriptura spune că Moise a stat ferm48 în fața faraonului, să stăm și noi dinaintea faraonului, [Ex. 8,20; 9,13] să nu îngenunchem și nici să ne înclinăm! (…) Căci cu cât noi vom sta mai hotărât și mai puternic...
Iată un fragment ce aduce un plus de lumină în ceea ce privește relația dintre musulmani și creștini în secolele trecute. Analiza îi aparține lui Jacques Duquesne și face parte din cartea Diavolul apărută la editura Humanitas (București) anul trecut. Pe lângă oștile de demoni și drăcușori pe care le conduce, Satan nu duce lipsă de aliați: toți dușmanii presupuși ai creștinilor, începând de la...
Cu adevărat nimeni nu este atât de arhitect a ceva din cele variate cum este sponsor și patron a toată impietatea potrivnicul Satana. Căci depărtând în vechime de Dumnezeu neamul omenesc, l-a convins să gândească și să cinstească o mulțime de zei, ca și cum un singur Dumnezeu n-ar putea mântui acest viețuitor ceresc și pământesc, omul. După ce lucrurile înșelăciunii au fost demascate prin...
Iată verdictul pe care-l dădea Parmenide cu multe secole în urmă. Trebuie să recunoaștem că dictonul are logică și sună binec. Pentru învățatul antic, ființa umană este un tot unitar, o realitate care trebuie percepută holistic. Doar modernitatea, cu reflexele ei, a împărțit-o în mai știu eu câte părți, cu riscul de-a pierde sensul întregului. Anticii nu făceau asta! Pentru ei, gândirea și...
În anul 1795, la numai 29 de ani, John Benjamin Ehrard (1766-1827) a scris un tratat șocant intitulat Apologia Diavolului. Lăsând la o parte motivațiile ascunse ale autorului – și acum dezbătute de exegeți – lucrarea este considerată una clasică. Ehrard reușește să-l prezinte pe diavol ca și forță a răului, un rău care folosește ființele umane drept receptori. Fără aportul omului răul...