Eu sunt oaia cea pierdută, din pilda Evangheliei. Eu sunt oaia cea nebună care am fugit din turma Ta. Ah, în ce stare grozavă mă aflu! M-am agățat cu totul în spinii păcatelor și nu mă pot elibera. Am căzut într-o prăpastie fioroasă din care nu pot ieși. Aud lupii urlând și tremur de frică. Sunt plină de răni și n-are cine mă lega. Sunt bolnavă și n-are cine mă tămădui. Fie-Ți milă de mine, Doamne, căci mă prăpădesc. Leagă-mi rănile cele sufletești și mă ridică în brațele Tale. Ridică-mă din pierzare și mă du iarăși în turma Ta cea scumpă. Scoate-mă din gălbează și mă du iarăși la pășunea vieții.
(Iosif Trifa)