Eticheta

Mari Români

M

Exercițiu de neuitare: Alecu Russo

La 5 februarie 1859 se stingea, la Iași, poetul, prozatorul, eseistul și criticul literar Alecu Russo. Originar din Basarabia, mai exact din Chișinău, el devine unul dintre principalii ideologi ai generației de la 1848. Se naște la 17 martie 1819 într-o familie de viță nobilă. Să nu înțelegem de aici că a fost scutit de necazuri. Pe când avea doar 11 ani, holera îi răpune mama, iar aceasta nu...

Exercițiu de neuitare: Dinu Lipatti

La 2 decembrie 1950 se stingea, la doar 33 de ani, unul dintre cei mai mari muzicieni ai patriei: Dinu Lipatti. Deopotrivă pianist, compozitor și pedagog, Lipatti a fost o personalitate unică în peisajul școlii românești. A crezut în șansele școlilor de muzică și în talentul tinerilor români într-o vreme când puțini o făceau. Performanța lui n-a pornit totuși de nicăieri. A crescut într-o familie...

Alt bănățean primește Nobelul

Se numește Ștefan W. Hell și este directorul Institutului pentru CHimie și Biofizică Max Planck din Gottingen și al Centrului German pentru Cercetări în Domeniul Cancerului din Haidelberg. Respectabilul profesor a fost desemna drept câștigător al Premiului Nobel pentru chimie, alături de alți doi cercetători. Dl. Hell s-a născut la Arad și a urmat același liceu cu Herta Muller (laureata Nobel...

Exercițiu de neuitare: Mircea Zaciu

  La 27 august 1928 se năștea, la Oradea, Mircea Zaciu. Unul dintre cei mai mari critici și istorici literari din Transilvania, membru de onoare al Acedemiei Române, savantul a avut un parcurs biografic tumultos. Provenea dintr-o familie de intelectuali, iar gustul pentru carte i s-a îndărăcinat în suflet încă de timpuriu. Urmează cursurile școlii primare și prima clasă de liceu la Satu...

Exercițiu de neuitare: Nichifor Crainic

La 20 august 1972 se stingea din viață Nichifor Crainic. La Mogoșoaia (lângă București), în plină perioadă comunistă, ne părăsea unul dintre cei mai mari teologi, scriitori, poeți și filozofi ai momentului. Fiul lui Nedelea Dobre, un țăran de pe apa Neajlovului, si al celei numite „Zana”, el a deprins de la aceștia cele dintâi valori creștine. Dupa primele clase făcute la scoala din...

„Omul modern trăiește scandalul libertăților și al inimii” (4)

Continuare de AICI: Nu te dezaprob și nu i-aș dezaproba nici pe ceilalți, chiar dacă ar fi oaste și biserică, iar nu singuratici. Nu vă dezaprob, chiar dacă m-aș geme că trăiți într-o lume gata făcută – și care nu mai are ce face. Pentru că aveți ce face. Aveți, tocmai pe linia cunoașterii. Ființa Domnului n-o puteți cunoaște și n-au cunoscut-o nici marii Părinți. Ființa lucrurilor încearcă...

„Omul modern trăiește scandalul libertăților și al inimii” (3)

Continuare de AICI: Lumea aceasta, ne place ori nu, dar e lumea noastră. Și ea ne place undeva, căci e o lume a supunerii, a răbdării și a înfrățirii, între noi și cu lucrurile. Dar nu mai e o lume a dragostei. Este una a cunoașterii. Știu, în lumea dragostei se întâmplau lucruri adânci de tot: omul se înfrățea cu oamenii, se înfrățea cu firea, și putea relua, în creșterea lui spirituală, până și...

„Omul modern trăiește scandalul libertăților și al inimii” (2)

Continuare de AICI: Să-l reînvățăm dragostea, am putea spune așadar; Și cum orice dragoste adevărată este, până la urmă dragoste către Dumnezeu, să-l restituim credinței. Dar iată, aici se despart apele. Vorba lui Augustin este adevărată, dar abia în dezmințirea ei. Astăzi nu mai putem spune: iubește și fă ce vrei. Trebuie să spunem, cum s-a spus în fapt: cunoaște și fă ce vrei. De vreo trei...

„Omul modern trăiește scandalul libertăților și al inimii” (1)

Ce poate fi în lumea voastră, dragul meu, că te-ai gândit să pleci din ea? Și sunt mulți – mi se spune – care se despart de ea, chiar dacă n u intră în ordin, ca tine. V-a mâhnit peste măsură lumea de azi? Ați găsit că o puteți sluji de dincolo de ea? Nouă, aici, ni se părea că lumea de azi nu mai poate fi boicotată. Este în cea ceva care urcă, și tot ce urcă e sacru. Popoarele ies...

Exercițiu de neuitare: C. A. Rosetti

La 2 iunie 1816 se năștea, în Capitală, unul dintre românii de frunte ai perioadei moderne: C. A. Rosetti. Descendent al unei vechi familii boiereşti, era fiul lui Alexandru Rosetti şi al Elenei Obedeanu. Studiază la Liceul „Sfântul Sava”, apoi în 1833 se înscrie în armată, devenind adjutant al domnitorului Alexandru D. Ghica, dar va demisiona trei ani mai târziu. Este unul dintre întemeietorii...

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.