Satana urcă în mintea noastră un gând de păcat, așa-zisul atac, pe care credem că putem să-l traducem și prin momeală. Ea este prima răsădire a gândului simplu că am putea săvârși cutare faptă păcătoasă, înfățișându-se în afara minții ca o simplă posibilitate. El încă nu e păcat, pentru că noi încă n-am luat față de el nicio atitudine. E parcă în afară de noi, nu l-am produs noi și nu are încă...
Trebuie să te îndeletnicești cu toate câte trezesc mintea și ajută la alipirea de Dumnezeu. Iar acestea sunt: citirea Sfintei Scripturi și a sfinților ei tâlcuitori, dar și aceasta cu măsură; psalmodierea cu pătrunderea înțelesului; cugetarea la cele spuse în Scripturi și la minunile văzute în zidire; rugăciunea cu gura până ce sfântul har al Duhului o va mișca în chip simțit din inimă; căci...
Mărturisi-voi Ție, negrăite Doamne în Treime, nu cele proprii Ție, ci cele proprii mie, după putință. Căci Tu, negrăite, împreună cu ale Tale, Te-ai preaînălțat, aflându-Te de nesfârșite ori mai presus de orice cuvânt și minte ce voiește să Te înțeleagă sau să vorbească despre Tine. Căci Tu m-ai zidit prin hotărârea Ta mai presus de orice măreție, altfel decât pe orice altceva; m-ai plăsmuit cu...
Ceea ce îmi face bucurie în comuniunea cu celălalt nu e ceea ce îmi dă deosebit de el însuși, ci el însuși prezent în tot ce-mi dă. Persoana însăși e viață pentru altă persoană. Totuși, în această dăruire reciprocă persoana nu se confundă cu cealaltă persoană. În acest caz, n-ar mai avea bucurie una de alta. Dacă în existența supremă n-ar fi această bucurie a dăruirii reciproce dintre Persoană și...
Hristos pune prin botezul Său temelia botezului nostru, sau e Cel dintâi care dă ca om acest sens botezului lui Ioan. Nașterea prin botez restabilește pe om în starea primordială, pe care ar fi menținut-o Adam și ar fi moștenit-o urmașii săi, dacă n-ar fi căzut în păcatul originar. (…) Fără să Se facă El însuși păcătos printr-o naștere întru totul identică cu a noastră, El ia răspunderea...
La fel și neamul broaștelor cel respingător la vedere și gălăgios, cu viață îndoită (amfibie), trăind și în apă și pe uscat, care se târăște și sare și se strecoară prin casele și prin paturile și pe mesele egiptenilor, de viața evreilor nu se atinge. Asemenea neamului broaștelor sunt cugetările rele, aducătoare de stricăciune, din inima murdară a unor oameni, ce-și iau viața din ea ca dintr-un...
Aceasta este, după părerea mea, ființa adevărului: a nu te minți în înțelegerea a ceea ce este cu adevărat (iar minciuna este o închipuire ivită în cugetare, care face ca ceea ce nu este să apară ca existând; iar adevărul este înțelegerea sigură a ceea ce este cu adevărat). Astfel, numai ocupându-se cineva multă vreme și în liniște cu cugetări înalte, va înțelege ce este cu adevărat ceea ce este...
Discursurile adesea contradictorii asupra lumii în care trăim ne furnizează mai multe dileme decât certitudini. Criticii ultimelor secole adună de la un an la altul mai multe argumente în favoarea decăderii. Cât despre realitatea înconjurătoare, nu facem decât să constatăm cele deja elaborate. Simțim, fără să vrem, că ne îndreptăm spre vremuri sumbre, unde noțiuni ca Dumnezeu, credință, iubire...
Gerhard Maier, analizând prima arătare a lui Hristos, potrivit Ioan 20.1-10, numește acea dimineață: cea mai ciudată din istorie. De ce? Pentru că a fost o dimineață a DEZAMĂGIRII, apoi a NEDUMERIRII și, în cele din urmă, o dimineață a primei presimțiri a CREDINȚEI. Întâi e valea, apoi piscul cel înalt și maiestuos. Întâi e agonia, apoi vindecarea și vitalitatea. Maria Magdalena parcurge, în...
Nu se vede în Evanghelii nicio tendință de construire a unui chip al lui Hristos cu ajutorul fanteziei. Viața, cuvintele, faptele lui Iisus sunt redate cu mijloacele cele mai simple cu putință, fără nicio țâșnire de entuziasm voit. Există apoi o uimitoare consonanță de fond în descrierea chipului lui Iisus din Evanghelii, deși în unele detalii și mijloace de exprimare autorii lor manifestă...