La asta nu mă așteptam! Sau poate ar fi trebuit să mă aștept, într-o țară în care anomaliile se țin lanț… Preacucernicul Gigi Becali a devenit autor, scriind o carte cu un tiraj impresionant: 9.000 de exemplare. Se numește Muntele Athos, patria ortodoxiei, are 180 de pagini, dintre care multe cu fotografii. Sunt amintiri legate de Athos, asezonate cu fraze militante. Ca într-un fel de convertire, autorul spune: ‘A murit Gigi Becali pe care îl cunoaște lumea, pentru a se naște Gheorghe, omul cel nou, cel în care trăiește Hristos.’
Odată cu noua postură (de scriitor), Becali pătrunde într-o nouă realitate spirituală. Numele de Gigi e prea volatil și merge mai degrabă în mediul sportiv și actoricesc. Prin comparație, Gheorghe este iconic, suit pe piedestalul pietății răsăritene, sfântul care înfrânge balaurul. E normal ca un iubitor al ortodoxiei să se profileze într-un alt orizont identitar. Nimic n-ar trebui să mai trimită spre viața veche, spre acele puseuri de vulgaritate sau frivolitate.
Mai este ceva. Becali, fără să-și de-a seama, continuă tradiția ilustră pe care a deschis-o Dan C. Mihăilescu. După cum știm, cu ceva timp în urmă, acesta scria Oare chiar m-am întors de la Athos? – o carte excelentă, prezentată publicului într-un stil inconfundabil. Cu siguranță, criticul literar nu s-a așteptat la o asemenea succesiune, dar iată ce mică-i lumea. Mi-aș mai permite o comparație. În vreme ce prima este scrisă de pe o poziție moderată (Dan C. Mihăilescu nu este creștin militant), a doua are un iz mistic devastator (Becali se declară locuit de Hristos în cel mai înalt mod).
Dincolo de zâmbetul inerent, te îngrijorezi pe bună dreptate când auzi una ca asta. Becali demult încearcă să sară peste umbra lui, să facă lucruri care-l depășesc. Desigur, nu e singurul care crede că a avea bani înseamnă și a avea talent sau cultură, dar e totuși cel mai opulent. El chiar se afirmă cu nonșalanță. Felul cum se promovează pe sine este halucinant, iar siguranța ce-o transmite pare suspectă. Însă… nu ne putem opune. E democrație, așa că fiecare poate să scrie când și (mai ales) ce vrea.