Lamentația îi aparține lui Jean Jacques Rousseau. Inserată în Scrisoare către Marchizul Mirabeau, scrisă la 26 iulie 1767, ea dă frâu liber unei trăiri adânci. Autorul pornea de la un text paulin, acolo unde apostolul vorbește despre binele ce nu-l poate face în vreme ce răul îl răpune adesea. Or, dacă rațiunea luminează mintea omului arătându-i binele și răul, cum se face că pasiunea și...
O boală numită anomie
Modernitatea s-a clădit în bună măsură pe elementul social. Proeminența societății în raport cu cea a individului este deja o marcă a vremurilor noastre. Legile și preverderile sunt date în marea lor majoritate pentru a reglementa viața publică, acea viață care se consumă dincolo de tine însuți și de relațiile tale familiale. Structura economică a lucrat și ea în favoarea acesteia: tot mai mult...
Neajunsul de a fi modern
Înțeleg prin modernitate decalajul de la primele descoperiri științifice până în prezent. Convențional, tot ce se situaează înaintea acestui răstimp, vom considera a fi premodernitate. Sigur, împărțirea este de ordin metodologic, pentru că însăși problema periodizării este greu de definit. Totuși, în raport cu tot ce s-a întâmplat înainte, modernul este o specie aparte și care se definește tot...
Exercițiu de neuitare: Constantin Noica
La 4 decembrie 1987, cu doi ani înainte de Revoluție, Constantin Noica ne părăsea. Vestea morții sale precum și funeraliile au fost atent monitorizate de securitate, pentru că filozoful nu le intrase în grații defel. Născut la Vitănești (jud. Teleorman) în 1909, marele eseist a fost una dintre figurile dominante ale culturii române moderne. Provenea dintr-o veche familie de țărani cu rădăcini...
Étienne Gilson: o evocare
N-ar fi just că încheiem ziua fără o aducere aminte. La 19 septembrie 1978 se stingea marele istoric al filosofiei, Étienne Gilson. A fost unul dintre cei mai influenți exegeți ai operei lui Toma din Aquino și un prolific analist al filosofiei medievale. Grație editurii Humanitas, avem și noi două monografii monumentale: Filozofia Evului Mediu și Toma din Aquino. O introducere. În 1946 a devenit...
Alexandru Dragomir (5)
Dacă în postarea trecută vorbeam despre POLITICĂ, acum vom ataca un subiect devenit clasic: intelectualul. Ca mai toți gânditorii de seamă, Alexandru Dragomir se întreabă și el asupra identității și destinului particular al intelectualului. Concluziile la care ajunge sunt realiste și subtile. Afară de pretinsa inadaptare etică a acestuia (o temă totuși recurentă în analiza culturală), toate...
Alexandru Dragomir (4)
Dacă în postarea precedentă am adus vorba despre IDEOLOGIE, iată-ne acum în fața unui alt subiect. Este o cugetare notată în jurnal de Alexandru Dragomir în anul 1978 și care este de o actualitate perenă, aș zice. După cum veți vedea, avem aici o explicare a politicului prin intermediul științei și a civilizației. Pasajul poate fi citit și în cheie utilitaristă, fiind de fapt o critică fină a...
Misticul din cetate
Născut la Focșani la 28 martie 1905, Ernest Bernea a fost unul dintre cei mai mari etnografi ai țării noastre. Pe lângă etnografie a fost preocupat la modul intens de sociologie și filozofie. Este receptat drept unul dintre cei mai mari intelectuali ai perioadei interbelice. Tatăl său, Marcu, a fost un țăran moldovean din împrejurimile Galațiului, mama sa, Tudora, a fost fiica unui ardelean ajuns...