Un moment inedit! Iată-l pe Vicent pentru prima dată la amvon, iată-l proclamând cu pasiune Cuvântul lui Dumnezeu. După cum spuneam în primul eseu, pictorul făcuse o stagiatură de mai puțin de un an într-o zonă minieră de lângă granița cu Franța. Aici întâlnise tot felul de oameni și cu tot felul de nevoi. El încearcă să le vină în ajutor și să slujească din toată inima.
Citatul de mai jos este – după cum veți vedea – plin de entuziasm. Van Gogh îi vorbește fratelui său, Theo, despre momentul înălțător al primei predici. Senzația a aseamănă cu lumina prietenoasă a zilei la ieșirea dintr-un tunel întunecat. Totul este magnific, iar năzuința lui de a excela în ale predicii este imensă. Cunoscând deznodământul începem deja să ne îngrijorăm pentru Vicent…
Totuși, pentru moment să ne bucurăm de trăirile lui.
Dragă Theo,
Fratele tău vorbit duminica trecută pentru prima oară în Casa Domnului… Îți trimit alăturat copia cuvintelor rostite de mine. Să dea Domnul ca predica aceasta să fie prima dintre multe altele! (…)
Aveam oarecum impresia, când m-am văzut în amvon, că am descoperit prietenoasa lumină a zilei la ieșirea dintr-un tunel întunecat. Gândul că, de-acum înainte, oriunde m-aș duce, voi propovădui Evanghelia, este un lucru minunat. Pentru a face cum trebuie așa ceva, e necesar să ai Evanghelia în inimă. (aprilie 1876)