La 23 octombrie 1988 s-a stins ebraistul și filozoful evreu André Neher. Născut la 22 octombrie 1914 în Obernai (Bas-Rhin, Franța), el a studiat la școala gimnazială din localitate și apoi a urmat cursurile Colegiului din Strasbourg. A devenit apoi profesor la această școală, iar după război va preda la Universitatea din Strasbourg. S-a căsătorit cu Renée Bernheim (devenită Neher), care-i va fi alături nu doar în plan conjugal, ci și în cel scriitoricesc.
Preocupările sale se pot vedea în titlurile cărților pe care ni lea oferit. Prima dintre acestea, Trancendance et immanence („Transcendență și imanență”), apărută în anul 1946, se ocupă tocmai de marea temă a metafizicii, dar privită din unghiul iudaic. Avem apoi lucrarea sa de doctorat sub titlul Amos, contribution à l´étude du prophétisme („Amos, contribuții la studiul profetismului”), publicată în 1950 și care a adus prețioase lămuriri asupra acestei profeții biblice. Lărgindu-și sfera de interes, va scrie apoi L´Essence du prophétisme („Esența profetismului”), care vede lumina tiparului în 19555, urmată de Moise și vocația iudaică (apărută și în românește la Hasefer), dar și un comentariu amplu al profeției lui Ieremia. Pentru a respecta cronologia, introducem aici o lucrare vastă (în două volume) scrisă împreună cu soția sa și intitulată Istoria biblică a poporului Israel, un studiu care până în prezent nu-l avem în limba română. Acribia cu care a fost scris, dar și savoarea cuvintelor bine alese, au făcut din el o resursă clasică și indispensabilă pentru înțelegerea istoriei Vechiului Testament. Mă grăbesc să amintesc o altă carte ce l-a făcut celebru: Exislul cuvântului. De la tăcerea biblică la tăcerea de la Auschwitz (apărută în românește la Editura Hasefer). Urmând ideea altor fenomenologi francezi (precum David Le Breton), Neher urmărește aici ideea de tăcere atât în textele vechitestamentale, dar face un arc peste timp până în secolul XX. Astfel, în marile momente în care Dumnezeu a intervenit în istoria evreilor, aceștia au răspuns printr-o tăcere abisală, pentru că Dumnezeu însuși a tăcut. Avem aici istoria unei sinergii a necuvântării, scrisă cu o profunzime exegetică de mare clasă.
A fost parte din Mișcarea Sionistă care, alături de alți corifei, au făcut posibilă renașterea statului Israel (în 1948). De fapt, s-a strămutat acolo împreună cu soția sa, urmând să trăiască ani buni în țara sfântă. Și-a adus contribuția la întemeierea noului stat, dar a fost un gânditor care a depășit granițele etnice. Sfaturile lui, spiritul deschis și cultura prodigioasă au rămas ca un parfum peste ani. Cărțile îi sunt citite până și de neinițiați, pentru că a reușit să găsească limbajul accesibil. Indiferent de subiect, Neher a pus concepte mari și complicate în cuvinte simple și atrăgătoare. Merită să-l amintim într-o astfel de zi, iar pentru cei care încă nu l-au citit să constituie o bună provocare. Un om de o noblețe izbitoare, dar și o operă seducătoare.