Vă recomand dragi prieteni un interviu inteligent și cât se poate de actual. Intitulat Pericolul insularizării Europei în islamofobie, realizat de jurnalistul Octavian Manea pentru Dilema veche, dialogul este o punere în gardă referitoare la islamizarea progresivă a Europei.
Intervievatul este Dragoș Stoica, unul dintre cei mai buni experți români în islam. Dânsul nu se aventurează în afirmații fără acoperire, dar nici nu se reține să afirme realitatea momentului.
Merită citit și chiar dat mai departe. Textul integral AICI.
Am certitudinea, cel puțin până acum, că nu se va întâmpla lucrul acesta niciodată! Atâta timp cât bastionul creștin ortodox nu va avea soarta catolicismului! Adică, să ajungă o „Biserică Politică”! Catolicismul este sec, ne oferind nimic din mângâierea Duhului Sfânt, acea căldură neasemuită, a căldurii iubirii hristice! Protestanții și neoprotestanții sunt mici, nu au tradiție împotriva, nici măcar a ereziilor, dar împotriva unei alte religii, ai cărei „enoriași”, se pare că sunt net superiori nouă, în ceea ce se poate numi, trăirea credinței!… Și la urma urmei, cred că este mult mai periculos Sionismul decât Islamul! Cel puțin, acesta, (Islamul) îl recunoaște pe Isus ca Profet, pe când Sionismul, hai că știm ce e… Sclavia urmează! Şi nu-mi place să glumesc cu lucrurile grave!!!
P.S. Să nu uităm că dacă nu erau „ciobanii noştri ortodocşi”, Sultanul Baiazid dădea calului ovăz, din Pristolul de la Roma!
(Nu vă miraţi, v-am mai spus că sunt creştin-naţionalist)
Doamne-ajută!…
Sunt încântat să citesc un comentariu atât de optimist. Linia generală este alta, dar nu am voie să lovesc în speranța dvs.
Vă doresc numai binecuvântări și Doamne-ajută!
Înțeleg perfect ce vreți să spuneți prin „linia generală este alta”! Cu onor, mai completez: – Știu că nu aveți voie, nu numai să loviți… Din punctul acesta de vedere, știu că sunt mai liber decât Frăția-voastră!
Și nu e vorba despre optimism, ci de o realitate palpabilă. Optimismul este necesar când sunt stări de deznădejde, de îndoială, de frică… Or acestea nu cred că trebuie să fie sentimente ale unui creștin practicant. Fiind acestea, în opinia mea, „neghină” în sămânța sănătoasă a trăirilor creștine.
Cine seamănă frica, este unealta Diavolului! Cine este fricos, este slab în credința în Isus Hristos, este, deja, manipulat, și până la robia sub puterea celui rău nu mai e decât foarte puțin!
Toți cei ce vin să ne înfricoșeze cu tot felul de idei care mai de care mai „apocaliptice”, nu sunt de la Dumnezeu! Sunt slugile Despărțitorului! Nici nu merită să ne risipim acest minunat timp dăruit de Dumnezeu, pentru a trăi în bucuriile sfinte ale vieții, cu dezbaterea unor subiecte născocite pentru debusolarea unor suflete mai slabe! Hai să fim Bărbați în credință, și să trăim cu toată convingerea că jertfa lui Isus Hristos nu a fost zadarnică, și El, nu s-a jertfit atunci ca să ne părăsească vreodată!
Dumnezeu să ne lumineze, și întărindu-ne, să nu cădem pradă vicleniei anticriștilor! (Care, și astăzi sunt cei de acum 2000 de ani. Hai, că îi știm cu toții!…)
Nu am avut intenția să vă jenez în niciun fel. Îmi exprimam doar o suspiciune asupra căreia nici nu vreau sa mai revin.
Încolo, să aveți parte numai de bine. Apreciez mult comentariile dvs. la anumite postări. Cred în schimbul onest de opinii.