Eticheta

mass-media

m

La revedere, Cristi Țepeș!

Era toamna anului 1994. Începusem primul an de facultate, în București. Erau așa de multe noutăți pentru mine. Alt oraș, altă școală, alți colegi, alt nivel. Și ce-ar fi fost la fel sau măcar asemănător, parcă era tot inedit. Așa e băiatul ce pleacă pentru prima dată atât de departe, schimbând un oraș muncitoresc pe-o capitală gălăgioasă. Printre acele noutăți ai apărut și tu, în postura...

Tribunul și bocitorii lui

Trebuia să-mi imaginez că așa se va întâmpla. Trebuia să-mi fie clar că până și Vadim Tudor se va bucura, după moarte, de panegirice. Discursul ditirambic ce învăluie mass-media acestor zile dezgustă orice român de bun simț, nu doar pe cei cu o brumă de cultură. Suntem martorii unor elogii emfatice, a unor laude puțin spus exagerate și a unor figuri spășite care mimează durerea supremă. Parcă ar...

Americanii și automobilul

Cu toate că s-ar putea spune că este adevărată afirmația că americanii sunt niște creaturi pe patru roți și că tineretul american dă mai multă importanță atingerii vârstei de obținere a permisului de conducere decât a celei necesare votării, este adevărat și faptul că mașina a devenit un articol de îmbrăcăminte fără de care ne simțim nesiguri, neechipați și incompleți în mediul urban. Unii...

Realitatea în haidefinișăn

Mai toate produsele vizuale ni se servesc, de ceva timp, în H(igh) D(efinition). O manie în toată puterea cuvântului. Pretențiile noastre – ca privitori – ating paroxismul. Calitatea imaginilor ce le consumăm trebuie să fie în mod necesar de o înaltă definiție. Mai toți suntem deja specialiști. Sesizăm precaritatea imaginilor cu o precizie uimitoare și, pe loc, suntem gata să acuzăm...

O șansă pentru oteviști

Azi, 31 ianuarie 2013, Curtea de Apel din București a confirmat decizia DNA-ului de închidere a postului OTV. După ce Dan Diaconescu se imagina reintrând în direct și mai senzațional ca niciodată, iată că justiția decide invers. Ne așteptăm la o avalanșă de acuzații cu iz politic, la o victimizare gratuită a mogulului principal și alte variațiuni pe aceeași temă. Știm că în România toate sunt...

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.