Răsfoind Viața lui Moise, a lui Grigorie de Nyssa (sec. IV), dau peste o alegorie de toată frumusețea. Scriitorul propune relația dintre Moise și fiica lui Faraon (numită de el „împărăteasa”) drept prototip pentru relația dintre creștin și cultura laică. Această femeie fără copii, poate chiar în imposibilitatea de a naște, adoptă, într-o situație providențială, un copil evreu. Deficiența...
Istoria Ierusalimului este istoria lumii, dar mai este și cronica unui oraș provincial adesea sărac, pierdut printre colinele Iudeii. Astăzi mai mult ca niciodată, Ierusalimul este considerat centrul lumii: orașul se află în miezul luptei dintre religiile avraamice, este sanctuarul unui fundamentalism din ce înc e mai popular printre creștini, evrei și musulmani, câmpul de luptă strategic al...
Matca iudaică a creștinismului nu mai este un secret pentru nimeni. E suficient să citești Noul Testament și să simți substratul evreiesc al fiecărui detaliu. Isus se mișcă în acest spațiu, iar apostolii se vor lovi și ei de aceeași paradigmă în încercarea de-a evangheliza întreaga lume. Evreitatea de care creștinismul se va desprinde ca o noutate absolută este, totuși, un fel de umbră care arată...
Fotografia alăturată a reușit să surprindă fața hidoasă a omului. E plăcerea de-a provoca suferință, de-ați hrăni orgoliul prin reprimarea semenului. După cum s-a dovedit deja științific, omul este capabil de atrocități de care fiarele n-ar fi în stare niciodată. Avem aici un evreu umilit într-un ghetou din Lodz, o localitate din Polonia. Datarea exactă nu se știe, dar istoricii o plasează undeva...
În era furtunoasă a celui de-al Doilea Templu, o atmosfertă tensionată s-a interpus între preoții legați de textele scrise și înțelepții creativi, adepți ai discuțiilor libere. Înțelepții au pus bazele unei adevărate democrațiii a dezbaterii și interpretării; o democrație exclusiv masculină, este adevărat, în strânsă legătură cu o ierarhie guvernată de excelența intelectuală,î nsă accesibilă...
A descrie parcurusul istoric al unui popor nu e o sarcină ușoară. Complexitatea întregului demers, rigoarea legată de surse și propria subiectivitate te pun într-o reală dificultate. La fel ca individul, un popor care se adună sub același steag și care împărtășește aceleași năzuințe are și o sumedenie de particularități. Dar când vine vorba de poporul evreu, toate aceste detalii se amplifică...
Avusese un bunic pe cât de longeviv, pe atât de imoral și idolatru (Manase). Prin comparație, tatăl său trăise puțin și indecis (Amon). Victima unei lovituri de palat, tatăl său este asasinat după numai doi ani de domnie. Fapta este cu atât mai grozavă dacă amintim că uciderea a avut loc în locuința sa regală. Spațiul unde împăratul era cel mai bine păzit a devenit spațiul cel mai vulnerabil...
Dezbaterea datează de peste două secole. Istorici, antropologi și geneticieni au transformat subiectul în principala lor preocupare. Cercetările au mers când într-o direcție când în alta. Teza de pornire – revocată acum – susține că 50.000 de evrei au început să migreze la sfârșitul Evului Mediu din regiunea germană Renania spre Europa de Est. O astfel de explozie demografică ar fi...
În orice epocă, istoria evreilor s-a identificat în și împreună cu cea a țărilor în care ei au locuit. Cultura evreilor s-a întemeiat în sânul culturilor țărilor respective sau s-a stabilit pe marginea lor. Istoria evreilor este caracterizată prin alternanțe de vuiet și de tăcere. Ea oscilează între perioade de seninătate și de agitație. Este o istorie în negru și alb, în care zonele negre sunt...