Într-o lucrare ce poartă semnătura lui Alexander Baumgarten (vestit clasicist clujean) și care se intitulează 7 idei înrâuritore ale lui Aristotel (Humanitas, 2012), aflăm despre starea profundă a lumii în care trăim prin comparație cu proiectul ei antic. Scrise cu inima, aceste gânduri sunt deopotrivă confesive și analitice. Autorul se confundă cu veacul, încercând să-l recupereze prin lectura...
Exercițiu de neuitare: Anselm de Canterbury
La 21 aprilie 1109 se stingea Anselm de Canterbury, unul dintre cei mai mari lideri și gânditori creștini ai Evului Mediu. Anselmo, după numele său adevărat, s-a născut în jurul anului 1033 în Aosta, o localitate din nordul Italiei. La 15 ani visa să se călugărească în mănăstirea aflată în apropierea orașului natal, dar tatăl, om ambițios, avea planuri mai îndrăznețe pentru el. Fiul său înzestrat...
Lupta cu miturile
Nu există biografie mai răstălmăcită ca cea a lui Isus. Din primul secol și până în prezent, în moduri și intensități diferite, persoana și activitatea lui Hristos a fost atinsă de tot felul de răutăți. Unele inocente, clădite pe o pură necunoaștere, altele vinovate, forjate în culisele ereziei milenare. Isus devine astfel (și va rămâne așa) personajul cel mai controversat al tuturor timpurilor...
Întoarcerea la absoluturi
Tirania opiniilor nu e o glumă. Cu cât o societate e mai liberă sau mai puțin constrânsă, cu atât omul se simte mai stăpân pe ceea ce crede. Corect sau incorect, argumentat sau gratuit, propriile păreri devin literă de lege. Mijloacele de informare în masă cultivă dezbaterea la toate nivelele. Uneori se cade pur și simplu în derizoriu, atâta vreme cât investigația se face de oameni nepregătiți...
Criză de oameni educați
În formele moderne ale educației specializate există tendința de a pierde întregul în părți, și în sensul acesta putem spune că generația noastră produce mai puțini oameni cu adevărat educați. Adevărata educație înseamnă gândirea prin asocieri între diferitele discipline, și nu doar a fi foarte bine pregătit într-un singur domeniu, adică un tehnician. Cred că nicio altă disciplină nu a tins pre o...
Întrebarea săptămânii (32)
Care sunt, în ziua de azi, perspectivele creștinismului? Ce mai are astăzi de spus creștinismul și ce va avea mâine de spus, în mijlocul transformărilor cataclismice în care este prinsă omenirea? Cum va mai putea avea loc o reînnoire spirituală în instituțiile bisericești atât de împietrite sau aflate pe calea către o astfel de împietrire? Cum mai poate creștinismul să țină pasul în competiția sa...
Pericolul relativismului
Sentimentele anticreștine sunt răspândite nu numai în campusurile universitare, ci și în școala elementară și în licee. Profesorii de biologie susțin că viața este doar timp plus materie, plus întâmplare, fără nicio semnificație și fără niciun scop. Profesorii de istorie subliniază că subiectivitatea istoricilor subminează posibilitatea de a cunoaște adevărul istoric obiectiv. Profesorii de...
Întrebarea săptămânii (22)
Ce putem să învățăm din dezvoltarea ateismului în ultimele două secole? De ce a dobândit mișcarea ateistă o influență atât de mare în lumea occidentală? Una din cele mai importante întrebări pe care trebuie să și-o pună apologetul este următoarea: De ce ar vrea cineva să creadă ateismul? Ce anume face concepțiile necreștine despre lume și viață să fie atât de atrăgătoare?
(Alister McGrath)
Gânduri despre Luca, evanghelistul
Bisericile răsăritene (Ortodoxă și Greco-Catolică) celebrează azi, 18 octombrie, memoria evanghelistului Luca. Așadar, e o bună ocazie să ne amintim de acest colaborator al apostolilor, unul dintre cei mai atenți martori oculari ai lucrării lui Hristos. Medic de profesie, dar și un fin observator al detaliilor, evanghelistul uimește atât prin stil, cât și prin conținut. Felul teologic de a...
Apărarea credinței în secolul II
Apologeții dornici să proclame și să apere creștinismul bisericilor s-au bazat în toate privințele pe Vechiul Testament, au subliniat universalismul revelației creștine și au rămas fideli eshatologiei tradiționale. Ei au respins gnosticismul și au văzut în forța morală pe care credința i-o dăruiește celui necultivat principala dovadă a autenticității acestei credințe. Dar dornici să prezinte...