Bisericile răsăritene (Ortodoxă și Greco-Catolică) celebrează azi, 18 octombrie, memoria evanghelistului Luca. Așadar, e o bună ocazie să ne amintim de acest colaborator al apostolilor, unul dintre cei mai atenți martori oculari ai lucrării lui Hristos. Medic de profesie, dar și un fin observator al detaliilor, evanghelistul uimește atât prin stil, cât și prin conținut. Felul teologic de a descrie faptele fac din acest scriitor unul dintre cei mai mari gânditori ai Bisericii Primare.
Luca stăruie în mintea mea în primul rând în postura de redactor. Spre deosebire de ceilalți trei evangheliști, el nu se rezumă să descrie viața lui Isus (în Evanghelia sa), ci mai face încă un pas. Cu precizia unui erudit de mare clasă, el devine singurul istoric a cărui lucrare face parte din canonul biblic (este vorba de Faptele Apostolilor). Tabloul primilor 30 de ani ai Bisericii Primare ne apare în fața ochilor într-un mod foarte expresiv. Pe această cale aflăm și noi azi cum a fost atunci și cum funcționează marile paradigme ale Bisericii lui Hristos.
Dar Luca n-a fost doar un simplu redactor. După pronumele personal ce-l folosește adesea în Fapte, a fost și un activ misionar. L-a însoțit pe apostolul Pavel, s-a întorvărșit cu ceilalți colaboratori, a străbătut ținuturi îndepărtate. A văzut minuni nemaiîntâlnite, a fost expus unor contexte diverse de slujire și s-a dedicat trup și suflet. Ba mai mult! A scris cu sârg despre toate cele văzute, depunând mărturie peste veacuri despre lucrarea lui Dumnezeu cu oamenii.
În fine, Luca a fost și un interpret al evenimentelor descrise. Mai cu seamă în istoria sa, el are grijă să ne lămurească anumite detalii. În ceea ce privește istoria Bisericii, nimic nu este întâmplător. Totul poate să fie o cauză a unor efecte ulterioare. Reflexele primelor biserici devin paradigme pentru istoria milenară a creștinismului, iar Luca are aici un rol covârșitor. Felul cum a înțeles doctrina creștină și cum a descris-o – prin intermediul practicii – este emblematic. Nu ne-a livrat doar niște informații, ci le-a explicat pe înțelesul oricui.
Am face bine să fim mai atenți la personajul din spatele evangheliei și a istoriei. Deși nu avem prea multe informații, putem întrezări un om de ispravă, o personalitate demnă de urmat. Este omul care-l umrează pe Isus și pe apostoli, care rezistă în vremuri grele indiferent de costuri. Dincolo de toate, Luca a fost și un apologet cu adevărat elocvent. Descriind continuitatea între lucrarea lui Hristos și fondarea Bisericii, el „rezolvă” una dintre cele mai delicate probleme apologetice ale vremii. Este încurajator să aflăm despre felul cum a lucrat Dumnezeu de-a lungul timpului, dar mai ales în noua ordine a lucrurilor – cea creștină. Iar fără Luca, acest demers ar fi fost aproape imposibil!