Îmbrățișați, Sergiu și Magda (Mărcurș) și-au luat zborul. Au plecat spre alte țărmuri, spre limanuri mai bune. Fulgerătoare și dramatică, vestea plecării lor a îndurerat două familii și Colegiul Biblic Est-European. Amândoi erau studenți acolo, iar înainte cu câteva ore de tragicul accident avuseseră examen. Au obținut calificative maxime… post-mortem. Se pregăteau frenetic să plece în misiune. Strângeau fonduri și se rugau pentru țara-țintă: Albania.
Serviciul funebru prin luările de cuvânt, dar și impresiile colegilor scrise pe bloguri, conduc spre aceeași concluzie: cei doi au trăit frumos. Și-au cultivat o relație dinamică unul cu celălalt (într-un timp record: mai puțin de un an conjugal!); au fost sensibili cu cei din jur (lucrarea principală: școala dumnicală); au trăit veritabil cu Dumnezeu (Biblia și notițele personale au confirmat-o). Toată stima, așadar.
M-aș bucura să știu că modelul lor – individual și familial – va marca pe cei din jur. Aș fi încântat să constat că dincolo de aceste zile trăite mai mult cu inima, vor fi mulți care vor aplica principiile practicate de Sergiu și Magda. Pentru că, dragii mei, de principii este vorba aici; de autodisciplină și de exersarea înțelepciunii.
Închei și aici cum am făcut-o și la înmormântarea de la Turda: Soții sunt îngeri cu o singură aripă; nu pot zbura decât îmbrățișați. La ei chiar așa a fost… până la ultimul zbor.
Rugăciunile noastre se îndreaptă spre Dumnezeu pentru cele două familii îndoliate.
Multumim pentru evocare!
Se ingroasa randurile celor plecati…
E un moment bun pentru re-dedicare!
Da, așa este.
Dumnezeu să ne dea gândurile cele mai rodnice. Fie ca Împărăția Lui să se lărgească prin tot ce facem.