- Prima perioadă: 0-6 ani:
În primii şase ani de viaţă, sarcinile de dezvoltare pentru funcţiile executive au în centru inhibiţia. Copiii mici sînt învăţaţi să-şi controleze impulsurile de a plînge, de a face accese de furie, de a solicita atenţia şi de a apela la mijloace extreme pentru a obţine ceea ce doresc. Sînt învăţaţi să se exprime cu cuvintele proprii, chiar dacă sînt mînioşi. Pe măsură ce creierul său se maturizează, copilul îşi fundamentează conexiuni importante între cortexul prefrontal (zona creierului asociată cu raţiunea) şi sistemul limbic (creierul său emoţional). Urmăriţi-l cu atenţie data viitoare cînd este dezamăgit, dar încearcă să nu-şi piardă cumpătul. Asemenea copiilor care au participat la „testul bezelei”, poate să vorbească sau să cînte pentru a se linişti – indicii înduioşătoare ale eforturilor sale de a-şi consolida cortexul prefrontal.
- A doua perioadă: 7-12 ani
Pe măsură ce sarcinile asociate cu inhibiţia continuă, la aproximativ 7 ani copilul atinge ceea ce unii numesc „vîrsta raţiunii”. Sarcinile de dezvoltare care vizează funcţiile executive au acum în centru memoria de lucru, care îi permite copilului dumneavoastră să aprecieze conexiunile dintre cauză şi efect. Din momentul în care l-aţi ţinut în braţe, copilul a făcut conexiuni imediate între cauză şi efect, ca atunci cînd apeşi un comutator. Acum însă este capabil să raţioneze. Dacă veioza nu se aprinde imediat, oare este băgată în priză? Are nevoie de un bec nou? Celelalte becuri sînt aprinse? Copilul poate rezolva probleme, aplicînd în moduri noi informaţiile din experienţa proprie. Înseamnă că este capabil să anticipeze consecinţele acţiunilor sale în timp, fapt care îi îmbunătăţeşte mult capacitatea de a lua decizii cu privire la propriul său comportament (chiar dacă încă începe să lucreze la tema primită cu săptămîni în urmă abia cu o seară înainte de termenul-limită).
- A treia perioadă: 13-18 ani
În perioada adolescenţei, copilul continuă să-şi perfecţioneze inhibiţia şi memoria de lucru. Sarcinile de dezvoltare asociate funcţiilor executive se axează însă acum pe capacitatea de modificare a perspectivelor sau de trecere lină de la o modalitate de a vedea lucrurile la alta: de la concret la abstract, de la o scară mică la una mare, de la momentul prezent la eternitate, de la universul propriu la universul altuia. Pînă acum, copilul şi-a dezvoltat agilitatea cognitivă în multe situaţii concrete, de exemplu, participa la conversaţia de la masă, dar pe ascuns scria mesaje pe telefon. În adolescenţă, poate trece de la comportamentul actual la autoobservare, de la a face la a observa ceea ce face prin perspectiva altora. Acum poate trece rapid de la expedierea pe ascuns a mesajelor pe sub masă la ceea ce percepeţi dumneavoastră, care staţi faţă în faţă cu el la masă. Adolescentul îşi dezvoltă o gîndire abstractă tot mai flexibilă. În această etapă, este capabil de metacogniţii eficiente – poate reflecta cu privire la gîndirea proprie.
- A patra perioadă: 19-25 de ani
La 19 ani, din punct de vedere juridic, copilul dumneavoastră devenit adult a ajuns la vîrsta majoratului (nu mai este minor) şi devine responsabil pentru el însuşi. Cît de pregătit este creierul său pentru acest lucru? Deşi juridic este adult, nu poate să închirieze o maşină fără taxe suplimentare pînă cînd nu împlineşte 25 de ani, deoarece firmele de închiriat maşini îşi stabilesc tarifele în funcţie de statisticile reale. După vîrsta de 25 de ani, rata accidentelor cauzate de şoferi scade foarte mult. La mulţi ani după determinarea acestor rate, studiile de imagistică au relevat că maturizarea completă a cortexului prefrontal are loc abia în jurul vîrstei de 25 de ani. Conform cercetătorilor de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, „firmele de închirieri de maşini au dreptate.”
(Extras din Copiii în epoca dependenței de tehnologie. Noile dispozitive digitale și riscurile utilizării lor excesive, de Lucy Jo Palladino, Polirom, Iași, 2015)