Copil cu orice preț

C

Potrivit Maine Sunday Telegram, o femeie de 49 de ani, din Statele Unite, a dat naștere copilului fiicei sale. A acceptat să fie mama purtătoare a proriului ei… nepot. Povestea e simplă și pe cale de a se repeta, prognozează specialiștii. Angel Herbert (25 ani) este căstătorită cu Brian Herbet (29 ani), dar medicii i-au spus că nu va putea purta o sarcină până la capăt. Mama sa – Linda Sirois – i-a venit în ajutor oferindu-se să-i poarte pruncul în pântece și să-l nască la soroc. Zis și făcut. Un centru specializat din Massachusetts a implantat mamei ovulul fiicei după ce aceasta a avut relații sexuale cu soțul ei. Sarcina a evoluat bine, iar copilul s-a născut perfect sănătos.

Orice om care acceptă providența lui Dumnezeu își va pune serioase întrebări după o astfel de relatare. Grație avansului tehnologic și medical, posibilitatea unor nașteri de felul acesta devine tot mai la îndemână. Bioetica abia mai ține pasul cu noile găselnițe în domeniu, iar psihologii se străduiesc și ei să ne explice… normalitatea. Își doreau așa de mult un copil… ce-ar fi putut face?! – ne întreabă ei retoric. Iacov ar fi răspuns printr-o întrebare: Sunt eu în locul lui Dumnezeu care a hătărât să nu poți naște? Omul modern, pierzând rigoarea verticală, caută soluții tot mai năstrușnice. Dacă medial se poate, etic la ce să te mai frămânți…

Situații de genul acesta ar trebui să ne provoace. Armele noastre apologetice ar trebui mai bine ascuțite și apoi mai bine mânuite. Mă tem că răspunsuri generale, principii depășite sub aspectul terminologiei și alte inadaptări ne vor costa mult. Suntem noi pregătiți să spunem unor astfel de părinți că trebuie să accepte voia suverană a lui Dumnezeu?! Îi putem sfătui eficient în vederea unei eventuale adopții fără ca ei să cadă în ispita altei alternative?! Avem capacitatea de a le arăta că deși medical se poate, etic și spiritual situația este discutabilă?! Cred că Biserica trebuie să lucreze tot mai nuanțat și în același timp tot mai ferm. Afirmarea adevărului Scripturii trebuie făcută în contextul dinamic al situațiilor de viață. Presiunea psihologică la care sunt expuse mamele de genul celei de mai sus, opiniile celor din jur și propriile așteptări pot conduce pe tot felul de drumuri. Este înțelept să nu forțăm noi mâna lui Dumnezeu (un caz similar ar fi Avraam și Agar), ci să ne liniștim inimile încercând să vedem care e planul Său. Desigur că e mai greu, dar e mult mai corect și mai benefic.

comentariu

  • Nu pot fii nepăsătoare, elgantă în gândire în astfel de situație! Mi se învălmășesc în minte tot felul de vorbe ce se înghesuie să iasă primele pe gură …
    Omul păcătos ( aici familia păcătoasă- calcă cu bină știință regulile dumnezeiești!
    1- Femeia care nu poate avea copii este soția din cuplul respectiv -deci numai ea și el formează o familie!
    2-Gradul de rudenie cu mama soacră este stabilit tot de Dumnezeu-este soacră! Atât!- să rămână la rangul familial dat de Dumezeu.
    3-Amestecul acesta drăcesc de sânge, sămânță masculină duce la iadul acceptat de cei 3 care duce de fapt la bigamie și blestem!
    -Este mizeria iadului aruncată în mințile nepăzităe de Duhul Sfânt a acelora care nu se închină lui Dumnezeu -în Duh și adevăr!
    Așa zisele cercetări și rezultate științifice rup pentru totdeauna zidurile, relația dintre Dumnezeu-om prin neascultare.
    Este necesar și urgent nevoie să se pregătească tinerii, familiile prin sfaturi și exemple, ca biserica să fie pregătită pentru a refuza astfel de practici satanice!(poporul român are slăbiciuni pentru tot ce vine din occident!)-Așa s-a distrus pocăința reală iar pastorii tot mai puțin îi pot convinge mai ales pe tineri de adevăr și trăirea lui în sfințenie!

De Ghiță Mocan

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.