Noi mărturisim aceasta, că, dacă Domnul ar fi vrut să fie om fără a Se naște din femeie, I-ar fi fost ușor măreției [Lui să facă aceasta]. Căci, așa cum a putut [să se nască] din femeie fără bărbat, tot astfel ar fi putut să Se nască fără femeie. Dar prin aceasta ne-a arătat că făptura omenească de ambele sexe nu trebuie să fie lipsită de nădejde în ceea ce o privește. Într-adevăr, sunt două sexe: cel bărbătesc și cel femeiesc. Așadar, dacă ar fi fost bărbat – ceea ce se cuvenea să fie – fără a Se naște din femeie, femeile nu ar fi avut nădejde în ceea ce le privește, amintindu-și de primul lor păcat, fiindcă primul om a fost înșelat prin femeie, și ar fi socotit că nu au niciun fel de speranță în Hristos.
Prin urmare [Hristos] a venit ca bărbat, alegând sexul bărbătesc, și S-a născut dintr-o femeie, pentru a aduce mângâiere femeilor ca și cum li s-ar fi adresat, spunând: „Ca să știți că nicio creatură a lui Dumnezeu nu este rea, ci plăcerea rea a pervertit-o, la început, când am făcut omul, am făcut bărbat și femeie. Nu condamn creatura pe care am făcut-o. Iată, M-am născut bărbat; iată, M-am născut din femeie. Așadar, nu condamn creatura pe care am făcut-o, ci păcatele pe care nu le-am făcut. Fiecare sex să-și vadă cinstea sa și fiecare să-și mărturisească nedreptatea sa și fiecare să nădăjduiască mântuirea! Otrava înșelării omului a fost oferită prin mijlocirea femeii, salvarea pentru îndreptarea omului să fie oferită prin femeie!”
Femeia să compenseze păcatul (că bărbatul a fost înșelat prin ea), născându-L pe Hristos! Din acest motiv, femeile au fost primele care i-au anunțat pe apostoli că Hristos a înviat. În Paradis, femeia a vestit bărbatului său moartea, iar în Biserică, femeile au vestit mântuirea bărbaților. Apostolii aveau să vestească neamurilor învierea lui Hristos, însă femeile au fost cele care le-au vestit-o apostolilor. Așadar, nimeni să nu-I aducă hulă lui Hristos că S-a născut din femeie, căci Izbăvitorul nu avea cum să fie pângărit de sexul femeiesc pe care Creatorul a vrut să-l pună la loc de cinste.
(Din Predica 198 completată, PSB 13, seria nouă, trad. Corneliu Clop, Basilica, București, 2014, pp. 61-62)