Bogatul a crescut în sinagogă, a memorat pasaje întregi din Scriptură și a auzit-o săptămână de săptămână. Însă n-a ascultat-o niciodată, nici n-a iubit-o, pentru că i s-a părut plictisitoare. Nu și-a imaginat nici măcar o clipă că ar putea sfârși în iad. Nu s-a gândit deloc că într-o zi, între el și Avraam va fi o prăpastie mare. Asemenea lui, sunt mulți care aud Cuvântul predicat cu Duhul Sfânt trimis din cer. Iuda l-a auzit; Anania l-a auzit; Safira l-a auzit; Dima l-a auzit; iudaizatorii l-au auzit – însă toți aceștia s-au pierdut. Observați care sunt cuvintele bogatului aflat în iad: „Dacă scripturile sunt singurul lucru pe care-l vei da fraților mei, ei bine… eu le-am avut, dar ce bine mi-au făcut? Ele nu m-au schimbat.” De fapt, în adâncul inimii sale el spune următoarele: „Se înțelege perfect de ce eu n-am crezut și de ce nici ei nu cred – tot ce am avut a fost doar Biblia. Îmi cunosc frații; le știu purtarea; cunosc direcția spre care merg. Biblia nu va avea efect în viețile lor – acele persoane au nevoie de ceva mai mult.” Prin urmare, semnificația cuvintelor sale este aceasta: „Purtarea mea este scuzabilă; dacă aș fi văzut o minune care să mă cutremure, aș fi crezut. Dacă o persoană ar fi fost înviată din morți și mi-ar fi vorbit, i-aș fi acordat atenție. Dacă aș fi putut participa la o întâlnire unde să se petreacă lucruri miraculoase, aș fi fost alt om. Însă tot ce am avut la dispoziție a fost Biblia. Biblia!”Bogatul a crescut în sinagotă, a memorat pasaje întregi din Scriptură și a auzit-o săptămână de săptămână. Însă n-a ascultat-o niciodată, nici n-a iubit-o, pentru că i s-a părut plictisitoare. Nu și-a imaginat nici măcar o clipă că ar putea sfârși în iad. Nu s-a gândit deloc că într-o zi, între el și Avraam va fi o prăpastie mare. Asemenea lui, sunt mulți care aud Cuvântul predicat cu Duhul Sfânt trimis din cer. Iuda l-a auzit; Anania l-a auzit; Safira l-a auzit; Dima l-a auzit; iudaizatorii l-au auzit – însă toți aceștia s-au pierdut. Observați care sunt cuvintele bogatului aflat în iad: „Dacă scripturile sunt singurul lucru pe care-l vei da fraților mei, ei bine… eu le-am avut, dar ce bine mi-au făcut? Ele nu m-au schimbat.” De fapt, în adâncul inimii sale el spune următoarele: „Se înțelege perfect de ce eu n-am crezut și de ce nici ei nu cred – tot ce am avut a fost doar Biblia. Îmi cunosc frații; le știu purtarea; cunosc direcția spre care merg. Biblia nu va avea efect în viețile lor – acele persoane au nevoie de ceva mai mult.” Prin urmare, semnificația cuvintelor sale este aceasta: „Purtarea mea este scuzabilă; dacă aș fi văzut o minune care să mă cutremure, aș fi crezut. Dacă o persoană ar fi fost înviată din morți și mi-ar fi vorbit, i-aș fi acordat atenție. Dacă aș fi putut participa la o întâlnire unde să se petreacă lucruri miraculoase, aș fi fost alt om. Însă tot ce am avut la dispoziție a fost Biblia. Biblia!” La fel spun și astăzi multe persoane. „Nu te poți aștepta ca lumea să fie atrasă de Biblie, de predicarea Scripturilor, de texte biblice în afara capelelor, de versete afișate în stațiile de tren, de tractate cu texte scripturale, de memorarea Bibliei, de învățături din Biblie date copiilor la școala duminicală, de tabere în care tinerii să fie învățați din Biblie, de conferințe în care Biblia să fie proclamată. Cum să te aștepți ca lumea să fie atrasă de așa ceva? Avem nevoie de scenete! Avem nevoie de costumații! Avem nevoie de trupe! Avem nevoie de coregrafie! Aduceți tobele și sintetizatoarele! Chemați clovnii! Atunci vor veni oamenii. Avem nevoie de superstaruri și celebrități care să-și expună mărturia – nu ne putem limita doar la Biblie!” Însă, vedeți, Avraam a fost de neclintit. „Biblia este suficientă!” – a spus el.
(Fragment din Satisfied with the Scriptures, de Geoff Thomas; citat de Erroll Hulse în Doctrina și practicarea sfințeniei, Făclia, Oradea, 2012, pp. 264-265)