Uneori calcă cineva în inima mea, Calcă aprins, parcă s-o ia. O măsoară în jos și-n sus. Eu tac, ascult și adast supus: O fi boala, o fi moartea Nu mă răzvrătesc, asta mi-e partea. Mă doare, dar nu mi-e frică Numai inima se face mică, mică… Într-o noapte pașii largi, tot mai largi… – Domol, inimă, că te spargi. Strig la ea: „Ești nebună?” Ea-mi bate-n urechi să-mi spună: „Omule, scoală...
Ceresc bumerang al sufletelor noastre,
Fulger țintit de inimă spre Dumnezeu,
Tu, rugăciune, biruitoare mereu
Peste orice înfrângeri, orice dezastre.
Străbați genuni, la Domnul te sui
Și de-L atingi te întorci îndată
Înapoi la cei ce te-au trimis, încărcată
De toate bogățiile milelor Lui.
(Vasile Voiculescu)
Nu vi se face câteodată, iarna, celor ce aveți calorifer, dor de foc? De un foc de sobă, cu lemne care să pâlpâie și să trosnească în vâlvătăi dionisiace? Toate simțurile, îmbătate, se împărtășesc din viața arzătoare ce dănțuie pe vatra deschisă. Auzul aromește în cântecul buștenilor. Ochii se iluminează de fantasticul joc de salamandre al flăcărilor în rochii de mătase aprinsă. Pielea se...
Onișor, mândru, se oprea și ne recomanda ca pe niște domni mari, cărturari, prieteni lui de când e lumea. Și satul lua act. Am întrebat de școală: Apăi școală n-avem. S-a clădit jos, în comuna cea mare. Dar biserică? Biserică avem, dar lipsește preot, că nu ne ajung puterile să-l întreținem, lămuri el. Dar urcă o dată, de două ori pe an, cu rândul, câte un domn preot de jos și ne slujește slujba...
Bach (Richard), Voiculescu (Vasile) și Alexandru (Ioan) merită puși împreună. Toți au fost atrași de omizi, dar mai ales de ce devin ele: fluturi. Această metamorfoză care cere timp și schimbare este o metaforă excelentă pentru devenirea spirituală. După cum veți remarca, avem două planuri: preschimbarea noastră în cele duhovnicești și, la final, preschimbarea noastră în trupuri slăvite, precum a...
La 20 iunie 1989 se stingea unul dintre cei mai mari poeți creștini ai patriei: Traian Dorz. S-a născut în cătunul Râturi din comuna Mizieș, județul Bihor la 25 decembrie 1914. Părinții săi erau creștini respectați pentru pioșenia și hărnicia lor. Fiind unicul copil la părinți, aceștia s-au gândit să-l oprească acasă pentru a se îngriji de gospodărie și de bătrânețile lor. Băiatul însă era atras...
Mă întrebaţi despre credinţă şi expresia ei lirică? Despre artă şi credinţă?…Vă voi răspunde că în ce priveşte înotul, cu cât gesturile în apă sunt mai mari şi mai gălăgioase, cu atât înotătorul e mai slab, mai nesigur, aproape de înecare. Neştiutorii, începătorii fac cele mai dezordonate, zgomotoase şi grandilocvente gesturi cu braţele şi picioarele… Înotul perfect se face fără opintiri, e ne...
La 27 noiembrie 1884 se năștea, în satul Pârscov, poetul Vasile Voiculescu. Buzoianul avea să devină medic, meserie pe care și-o va face cu pasiune mai toată viața. Își descoperă totuși de timpuriu o anumită înclinație literară. Avea să fie mai mult decât atât. Tânărul Voiculescu va descoperi în scurtă vreme că are condei, lansându-se încet dar sigur în viața literară. Să mai precizăm că...
Cândva recitam. De fapt o fac și acum, dar într-un mediu restrâns. Rămân însă un consumator de poezie. Îmi plac adesea poeziile care mă obligă să le recitesc. Mă provoacă acele versuri care-mi lasă mereu senzația că ar mai fi ceva de înțeles. Nu-mi plac platitudinile. Tolerez versurile mediocre doar dintr-o complezență impusă. Versurile de mai jos îi aparțin marelui Vasile Voiculescu și stau sub...