A fost al tău vreodată vântul Sau universul nesfârșit? Ori soarele din cer luându-l L-ai dus în mâini la asfințit? Ai ascultat în floare merii Cum înălțau iubirii cânt? Te-ai contopit cu ploaia verii În brațe fulgerul purtând? Ai născocit cu ochiul minții Cât pot fi toamnele de-adânci? Ți-ai dăltuit din iarna vieții Poteci de soare peste stânci? Întrebări formulate poetic de Viorica Sălăjeanu, o...
Anul 1923 a fost unul fast pentru Martha Bibescu. Tocmai își publicase romanul Isvor, țara sălciilor, pentru care primea o mulțime de aprecieri. Umbla zvonul că i s-ar atribui un premiu al Academiei Franceze, fapt care ar fi măgulit-o de-a dreptul. Un exemplar ajunge și la Regele Ferdinand, care însă îl citește cu o oarecare întârziere (întâi îl lecturase regina). Oricum, într-o scrisoare pe care...
La 19 noiembrie 1919 se stinge, în Capitală, poetul Alexandru Vlahuță. S-a născut la 5 septembrie 1858 la Pleșești, ca fiu al unui mic proprietar de pământ. Primii ani, la țară, într-un „cătun sarac”, lasă scriitorului amintiri dureroase. A urmat – între 1867-1878 – școala primară și liceul la Bârlad, dar examenul de bacalaureat îl susține la București, în 1879. Urmează...
Anotimpurile au fost o sursă de inspirație pentru artiști. Poeții nu s-au dat nici ei înapoi, alegându-și când unul, când altul. În acest registru putem integra și Cântec de toamnă, un fel de pastel scris cu măiestrie de Nichifor Crainic. După cum observăm din primul vers, feștilele toamnei sunt plopii galbeni. A lua arborii/copacii drept etalon pentru toamnă, e ceva uzual și des întâlnit atât în...
Nu este prea mult cer în poezia românească. Poate nici în ethosul românesc nu prea este… Și totuși, am găsit o poezie mai puțin cunoscută ce descrie acest dor. Este vorba de micul poem Râvnind mereu cerul, scris de Elena Armenescu. Această distinsă doamnă a culturii române (născută în 1948, în jud. Teleorman) stălucește prin ineditul poziției sale sociale. N-a fost niciodată doar poetă. A...
Iubitorii de literatură deja inuiesc povestea. De fapt, nu e o poveste, ci un crâmpei din viața poetului Vasile Alecsandri. Dintre toate figurile ce i-au amprenat copilăria, niciuna n-a rămas mai vie și mai evocatoare decât cea a țigănușului Vasile Porojan. Acesta din urmă a fost pentru Alecsandri prietenul lui cel mai bun, legătura lui cea mai puternică și mai vie cu oamenii din popor, cu limba...
În caz că săptămâna a trecut prea repede, ziua de duminică ne oferă prilejul unei corecte reașezări. Mă refer, în primul rând, la o reașezare spirituală, la o analiză justă a relației cu Dumnezeu. O astfel de reverență o găsim în poezia Psalm a lui Ioan Alexandru. Este o proșternere poetică în fața Dumnezeului suveran. Omnisciența și omnipotența Lui sunt transpuse în vers, apoi livrate sincer și...
Românul și lectura – problemă grea. Spre deosebire de alte zone ale Europei, în țara noastră cartea a pătruns greu, liturgic și pretențios. Apoi, relația cu ea a fost elitistă și sporadică. Până în zilele noastre a citi este destul de suspect, zăpăcitor, neproductiv. Căderea comunismului n-a schimbat prea mult lucrurile. Încă este apreciată acea inteligență nativă, necizelată, în raport cu...
Despre Ioan Alexandru s-a scris mult. S-au făcut exegeze, a fost introdus în manuale, așa că mulți dintre noi și-au făcut o impresie. De unii considerat mistic fără frontiere, de alții poet arhaic fără șanse postume, gânditorul transilvan ni se oferă și azi ca un model și o sursă de inspirație. Materialul ce vi-l propun îl descrie pe Ioan Alexandru din două unghiuri. Pe de o parte avem amintirile...
La 29 mai 1945, în plină conflagrație mondială, Mihail Sebastian ne părăsea. Născut Iosef M. Hechter, la Brăila, Sebastian a fost unul dintre cei mai mari scriitori moderni. După ce aboslvă gimnaziul și liceul în localitate, își face studii universitare de drept și filozofie la București. Are o tentativă de a-și da doctoratul în drept la Paris, soldată cu un eșec. Lucrează apoi ca secretar la o...