Eticheta

literatură

l

Nostalgiile copilăriei

Noi, copiii, nu ne puneam întrebări, nu vânturam cuvintele cu dublu înțeles căci ele conțin virușii flagelării și ai distrugerii, dar trăiam alături de părinții și bunicii noștri metafora vieții: IUBIREA. Eram fericiți și lipsiți de griji. Familiei noastre nu-i lipsea aproape nimic: iubirea, stima celor din jur, onorabilitatea și responsabilitatea față de bunul mers al colectivității, căci...

Întrebarea săptămânii (13)

Dar oare metabolismul literaturii și al metaliteraturii se oprește la disciplinele umaniste? Cum am putea ignora interacțiunea teoriei literare cu biologia? Nu de la biologie a pornit Paul Valéry când a introdus conceptul de poietică, în contrast cu poetica? Nu de la structurile autopoietice din biologie, ale lui Humberto Maturana și Francisco Varela, a pornit Siegfried J. Schmidt în elaborarea...

Scriitorul și criticul literar

Nu este o deosebire radicală între scriitor şi critic literar. Amândoi scriu despre. Scriitorul – despre realitate, criticul literar – despre realitatea literaturii. Şi fiecare o poate face cu sau fără talent, cu sau fără imaginaţie, cu sau fără luciditate, cu sau fără competenţă, cu sau fără succes. (…) Scriitorul este mai liber în manifestările sale, criticul literar...

„A trezi pasiunea pentru carte”

Pentru mulţi dintre colegii mei de generaţie, Tudor Vianu a reprezentat Profesorul, cu majusculă, nu doar prin calitatea cursurilor ţinute, ci mai ales – aş zice – prin valoarea de simbol activ pe care Vianu o dobîndise şi pe care o cultiva cu discreţie. În ochii studenţilor, el personifica într-adevăr cultura şi spiritul european; dar mai ales el demonstra cum ar fi arătat cultura română dacă...

Parfumul toleranței și al inteligenței

Despre Amos Oz am scris AICI și AICI. Atunci insistam asupra unor preconcepții ale laureatului Nobel pentru literatură, dar și pe larghețea sufletului său. Primul eseu era scris înainte de vizita la București, cel de-al doilea erau rostiri ale scriitorului din timpul vizitei. Acum, stimulat de un articol apărut în Historia (numărul curent), revin cu câteva citate pline de forță, care-l confirmă...

Copilărie, literatură și iertare

După cum anunțam AICI, Amos Oz a vizitat România la invitația Editurii Humanitas. Vă ofer mai jos câteva declarații cu miez ale premiantului Nobel. Acestea au oferite cu ocazia conferinței de presă ce a avut loc la Hotel Intercontinental din București, în 27 februarie. Cred că scriitorul israelian și-a confirmat valoarea și chiar mai mult: s-a făcut vulnerabil. A povestit despre copilărie, despre...

În așteptarea primăverii…

Deși nu se mai cere la școală (sau chiar din cauza asta), obișnuim să predinem fiului nostru Paul să facă tot felul de compuneri. Alegem împreună tema, îi oferim câteva indicii, și-l lăsăm să-și aștearnă gândurile pe hârtie. Cea de ieri era dedicată primăverii, anotimpul mult așteptat de noi toți. M-au impresionat câteva figuri de stil și asocierile subtile pentru un copil de clasa a IV-a, motiv...

România holocaustică

Aflu cu o oarecare surprindere despre declarația scriitorului Amos Oz. Fără îndoială cel mai bine cotat romancier israelian al momentului, o figură carismatică a culturii mondiale, Amos Oz declară că atunci când se gândesște la România îi vine în minte un singur lucru: istoria zbuciumată a evreilor. În concepția ilustră a domniei sale a rămas grefat holocaustul românesc, tratamentul pe care...

Suferință, curaj și demnitate

În anul 1949, tot într-un 22 februarie, scriitorul Adrian Marino a fost arestat pentru că a participat la reorganizarea tineretului național-țărănist din facultăți. La finele aceluiași an avea să fie condamnat la 10 ani de temniță grea. Au urmat apoi ani de domiciliu obligatoriu, fiind reabilitat abia în 1968. Cred că merită să ne amintim de acest luptător. Deși după Revoluție a fost extrem de...

Exercițiu de neuitare: Alecu Russo

Într-o zi ca aceasta, în anul 1859, se stingea la Iași Alecu Russo. Originar din Basarabia (Strășeni-Lăpușna), Russo a fost un scriitor prolific și apreciat. A fost și un împătimit politician. Era în spiritul generației sale să se implice în tot felul de polemici și lupte politice. Pe acest fond îl găsim activ în Revoluția din 1848 și va juca un rol activ în unirea de la 1859. S-a născut într-o...

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.