Cei mai cunoscuți reformatori au fost Martin Luther (1483-1546) și Jean Calvin (1509-1564). Ambii – mai mult sau mai puțin intenționat – au lăsat în urmă câte o Biserică de sine stătătoare: Luterană, respectiv Calvină/Reformată. După perioada marilor confruntări interconfesionale (catolici contra protestanți), a urmat perioada Iluministă, iar secolul al XVIII-lea stă invariabil sub...
În iulie 1536, în drumul lui spre Basel, Calvin s-a oprit pentru o noapte la Geneva. Sub impulsul lui Guillaume Farel (1489-1565), evanghelizator al Elveției (actuala Elveție francofonă) din 1524, consiliul orașului și-a afirmat în luna mai adeziunea la Reformă prin abolirea unei părți a riturilor catolice (slujba) și prin plasarea Sfintei Scripturi mai pre-sus de orice altceva. Farel l-a rugat...
În mai puțin de 200 de pagini, Michael Reeves reușește o performanță lăudabilă. Ne prezintă contextul secolului XVI, nașterea ideilor reformatoare și pe reformatori înșiși. După aceste detalii v-ați aștepta la un manual de istorie din acela plictisitor și scorțos. Nici vorbă! Autorul pune toate aceste detalii istorice și teologice într-o poveste pe care oricine o poate savura. Fără lecturi...
La 27 mai 1564 se stingea, la Geneva, reformatorul Jean Calvin. Probabil cel mai important teolog protestant al tuturor timpurilor, a reprezentat alături de Martin Luther unul dintre stâlpii Reformei protestante. S-a născut la Noyon, în Picardia (Franța), tatăl său fiind în slujba episcopului local. A fost trimis la colegiul De la Marche și apoi a continuat să studieze dreptul la Sorbona. De-a...
Nimeni nu știe când a început Reforma protestantă! Iată o afirmație care stăruie pe buzele multor istorici și conține, după cum intuim, un sâmbure de adevăr. Deși localizată în Europa Occidentală a secolului al XVI-lea, deși anul 1517 este fixat ca un debut, iar Martin Luther este văzut ca un prim corifeu, e greu de spus când s-au pus lucrurile în mișcare. Bunăoară, nu puțini exegeți îi consideră...
După ani buni de la convertire, Jean Calvin – marele reformator genevez – își descrie acele trăiri într-un Comentariu la Cartea Psalmilor. Întotdeauna și-a văzut convertirea ca una neașteptată, ocazie în care Dumnezeu mi-a îmblânzit și mi-a făcut inima ascultătoare – spunea el. Așadar, după ce am început să gust și să cunosc adevărata pietate, m-am înflăcărat îndată de o atât de...
Dacă ar trebui să urc la amvon fără să mă fi pregătit, studiind o carte, și să-mi spun ușuratic: Lasă! Când voi fi acolo, Dumnezeu îmi va da ce să spun, și nu catadicsesc să citesc sau să să meditez la ceea ce urmează să rostesc, și mă prezint aici fără să cuget cu atenție cum trebuie să folosesc Sfânta Scriptură pentru întărirea oamenilor – ei bine, atunci aș fi un șarlatan fudul, iar...
Secolul XV a însemnat pentru Europa Occidentală o dezvoltare vizibilă a tipăriturilor. Grație tehnologiilor tot mai avansate, tot mai multe lucrări puteau fi multiplicate cu mai multă precizie și rapiditate. În același cadru, numărul de Biblii traduse a crescut simțitor. Tipografii au simțit că piața este pregătită și s-au grăbit să o ofere în limbile care aduceau multe vânzări. Între 1466-1522...
Se știe îndeajuns de bine ce înseamnă cuvântul Evanghelie pentru greci. Însă Sfânta Scriptură îl înțelege prin excelență ca veste bună și îmbucurătoare a harului care ne e oferit nouă în Isus Hristos; ca să învățăm a disprețui lumea, bogățiile sale învechite și desfătările sale deșarte, pentru a dori acest bun de neprețuit cu toată dragostea noastră și pentru a-l îmbrățișa cu multă râvnă, când ne...
Ca un efect indirect al Refomei, secolul XVII a fost unul dintre cele mai zbucuiumate în plan religios. Deși asistăm la nașterea științei moderne (pe fondul unui teism declarat), trebuie să remarcăm și o sumedenie de derapaje în plan confesional. Vorbim, în fond, de ceea ce mai târziu se va numi închiziția protestantă. Generată – cu titlu de exemplu – de condamnarea lui Servetus (de...