Eticheta

Istoria Europei

I

File de istorie: Iancu de Hunedoara și Vlad Țepeș

La 3 iulie 1456, într-o perioadă de maximă încordare, Iancu de Hunedoara (1407-1456) îi încredințează lui Vlad Țepeș (1431-1476) sarcina de a apăra sudul Transilvaniei în timpul campaniei antiotomane din Serbia. Coborâtor dintr-o familie de mici nobili români din Hațeg, Iancu de Hunedoara a primit încă de mic o educație patriotică (familia lui participase la luptele Ungariei cu Imperiul otoman. A...

Viața, domnia și isprăvile lui Constantin cel Mare

Din momentul împărțirii imperiului de către Dioclețian, Europa a intrat într-o stare de tranziție. Ieșea din etapa unui litoral mediteranean, în cea mai mare parte unit și care își avea centrul la Roma, și se apropia de una a loialităților împărțite între posesiunile sale occidentale și orientale. Această falie avea să persiste mult timp după dispariția Imperiului Roman. Existau și alte diviziuni...

Procesul de la Praga

Timp de decenii, expresia „procesul de la Praga“ a evocat, în mod bizar, singurul proces „spectaculos“, cel al liderilor comunişti. Acesta a început, la 20 noiembrie 1952, ca un proces al „conducerii centrului conspirativ îndreptat împotriva statului, în frunte cu Rudolf Slánský“, secretarul general al Partidului Comunist Cehoslovac (PCC). La 27 noiembrie 1952, tribunalul avea să pronunţe...

Winston Churchill: particularități și învățăminte

“Dintre toate personajele măreţe ale secolului XX, bune sau rele, Winston Churchill a fost personalitatea cea mai valoroasă pentru umanitate şi, totodată, cea mai seducătoare. E o încântare să scrii despre viaţa lui şi să citeşti despre ea. Nici o altă viaţă nu e presărată cu mai multe învăţăminte, mai ales pentru tineri: cum să foloseşti în favoarea ta moştenirea unei copilării nefericite; cum...

Ce a dăruit creștinismul lumii?

Europa depinde de funcționarea în mințile oamenilor (căci civilizația, înainte de a fi un dispozitiv instituțional, exterior, este un dispozitiv mental, la purtător) a aceste noțiuni complexe de transcendență. Religios sau cultural, această noțiune a fost identificată în oameni și instituții prin lucrare istorică a creștinismului. Într-un sens foarte subtil și profund, Europa și creștinismul sunt...

Teroarea în imagini

Fotografia alăturată a reușit să surprindă fața hidoasă a omului. E plăcerea de-a provoca suferință, de-ați hrăni orgoliul prin reprimarea semenului. După cum s-a dovedit deja științific, omul este capabil de atrocități de care fiarele n-ar fi în stare niciodată. Avem aici un evreu umilit într-un ghetou din Lodz, o localitate din Polonia. Datarea exactă nu se știe, dar istoricii o plasează undeva...

„Care este destinul României?”

O naștere tardivă; o voință intensă de neatârnare într-o zonă în care alte națiuni au viețuit ca provincii ale imperiilor; independența… formală, scump plătită; un succes istoric incontestabil, de la micile entități prevoievodale la România Mare, de la opere și monumente și scrieri exclusiv bisericești și slavone la formele cele mai diverse de cultură; multe rezmerițe, puține revoluții;...

25 aprilie: onomastici regale

Urmărind sărbătoriții celebrii ai datei de 25 aprilie, constat o „aglomerare” de mare noblețe. Regi, regine, prinți și prințese mai mult decât ați crede au văzut lumina zilei la aceeași dată (exceptând anul). Așadar: 25 aprilie 32: se năștea împăratul roman Marcus Salvius Otho. A domnit câteva luni (în anul 69), în așa-numitul an al celor patru împărați. 25 aprilie 1214: se năștea cel care va...

Crăciun fără bunătăți

Patru copii înfruptându-se din bucate sărăcăcioase, de Crăciun. Erau anii Marii Depresiuni (1929-1933), ani grei pentru o parte a Europei. Se spune că pe masă au napi cu varză, mâncarea săracilor din acea vreme. Cadrul e dezolant, iar fețele copiilor îți inspiră milă. Asemenea scene există și azi, dar cine să le fotografieze?! Și, până la urmă, nici nu știm bine dacă a importaliza un astfel de...

Chemarea la diferență

Vă propun un fragment din cartea În căutarea binelui, de Patrick Nullens. Mulți intuim ce scrie omul acesta, dar poate nu am găsit cuvintele potrivite. Avem aici o profesiune (evanghelică) de credință, la care merită să reflectăm. Sarcina etică ce ne revine în aceste vremuri amestecate este covârșitoare. Îi vom face oare față? Este generația tânără pregătită pentru o asemenea bătălie? Reușim noi...

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.