Vă propun un fragment din cartea În căutarea binelui, de Patrick Nullens. Mulți intuim ce scrie omul acesta, dar poate nu am găsit cuvintele potrivite. Avem aici o profesiune (evanghelică) de credință, la care merită să reflectăm. Sarcina etică ce ne revine în aceste vremuri amestecate este covârșitoare. Îi vom face oare față? Este generația tânără pregătită pentru o asemenea bătălie? Reușim noi să utilizăm resursele ce ne stau la îndemână? Dar, înainte de a încerca un răspuns, haideți să citim argumentul:
Într-o Europă postmodernă și postcreștină, contrastul dintre etica creștină și etica general acceptată se va adânci din ce în ce mai mult. La fel ca în primele veacuri ale creștinismului, vom fi și noi nevoiți să ne definim deslușit valorile și să le explicăm într-o manieră clară, cu un deplin simț al răspunderii. Noii credincioși tineri vor aduce cu ei și normelelor sociale în biserică. De aceea, atât ăn domeniul învățăturii, cât și în cel pastoral, dimensiunea etică va lua amploare. Aceasta nu va avea nimic de-a face cu moralismul credinței, ci numai cu apărarea și întărirea mesajului autentic al Evangheliei. Atunci când diferența dintre credincioși și necredincioși se șterge, Evanghelia își pierde din puterea de atracție, or, tocmai acest aspect ne este nouă, evanghelicilor, foarte aproape de inimă.
🙂
Tocmai vreau sa o comand… 🙂