Anul creștin se referă la diferite perioade de timp recomandate de Biserică. El nu începe la 1 ianuarie, ci cu prima duminică a Adventului, care cade de obicei la o lună înainte de Crăciun. Încă ceva: principala sărbătoare a anului creștin este Paștile, nu Crăciunul. Timpul capătă așadar o conotație sacră, începându-se cu începutul: Întruparea lui Hristos. Cele mai importante componente ale anului creștin celebrează aspecte istorice ale puterii răscumpărătoare a lui Hristos, împreună cu diverse evenimente din viața Lui. Cât despre sărbătorile propriu-zise, nu intrăm în amănunte tocmai din cauza diversității confesionale.
Adventul, așadar, marchează sfârșitul unui an (creștin) și începutul celuilalt. Iminența Întrupării (în sens comemorativ și convențional) face ca cel vechi să plece, iar cel nou să se ivească. Cumpăna calendaristică de la 1 ianuarie își pierde în felul acesta importanța, vorbind mai degrabă de un timp laic, mundan. Varianta calendaristică dovedește o ancorare la fel de convențională (nu dintotdeauna anul începea la acea dată) în realitatea prezentă, pe axa orizontală a vieții. Nimic transcedental, nimic ce să ne amintească de ceva înalt și de dincolo de noi.
Creștinește vorbind, noi suntem deja în Anul cel Nou. Pregătindu-ne inima pentru o sfântă aducere aminte, reascultând și reflectând la pericopele Nașterii lui Isus, noi trăim deja primele raze de speranță. Dacă viața începe cu nașterea, anul creștin începe cu Întruparea lui Hristos. Vă invit să privim lucrurile și în felul acesta. Noblețea acestei viziuni se hrănește din evenimentele vieții lui Isus, nu de evenimentele și calculele vieții oamenilor. Dacă tot suntem riguroși în multe alte privințe, de ce n-am fi riguroși inclusiv aici. Să ne trăim viața din aceeastă perspectivă și, mai ales, să-L lăsăm pe El să trăiască prin/în noi.
in si prin noi, ca daca nu e mai intai in noi, nu va fi nici prin noi… 🙂
fantastic… desi Sarbatoarea nasterii nu e biblica (nu apare nicaieri in Biblie, ea fiind introdusa prin secolul 4), si desi Pastele e prima Sarbatoare biblica, in calendarul biblic, uite cum refacem noi calculele si sarbatorile…
poate nu e rau, dar nici biblic nu mai e…. tocmai din considerentele de mai sus..:)
Cunosc aprecierile tale legate de sărbătoarea Nașterii. Nu doresc să te conving de nimic. Știm și noi (mai mulți decât crezi!) că ea nu poate fi argumentată biblic (sub nici o formă). Luarea ta de poziție vizează o nișă îngustă, anume a celor care cred (din necunoaștere și fanatism) că această sărbătoare e sfântă prin originea ei. Cu toate acestea, admit să predic de fiecare dată din pericopele Nașterii, pentru că ambianța e propice. Am întotdeauna un scop evanghelistic prin tot ce spun, prin urmare nu cred în Crăciun, ci doar îl exploatez întru binele semenilor mei. Nu-mi arog nici un mesianism gratuit, dar nici nu mă lupt cu tradiții și simboluri care, vrând-nevrând, fac parte din mentalul colectiv al multora.
Ți-aș ura Sărbători Fericite, dar cum știu poziția ta radicală, îți urez VIAȚĂ FERICITĂ!
Necunoastere si fanatism? 🙂
Cred ca stiu mai multe decat dvs cu privire la aceasta Sarbatoare! 🙂
DAR, ca si la ceilalti, VAD ca nu ati inteles nimic din framantarile mele.. ati ctit pe langa CONCLUZIILE MELE, cu privire la CONCENTAREA PE SARBATORIT!!!!
Eu unul, am fost bulversat cand am inceput sa descid ochii si sa cercetez! Si am vazut ca nu exista suport biblic, oricat s-ar stradui fiecare crestin sa caute acest suport!
Si totusi, ma feresc de FANATISM! De aceea nu sunt radical! DOAR am prezentat adevarul (si alt punct de vedere mai aproape de adevar!) si las ca fiecare sa faca ce vrea…sa recunoasca adevarul, sa incerce sa fie cat mai curat in concordanta cu acest adevar… (dar, de necunoastere, iertata sa imi fie indrazneala, NU MA PUTETI INVINUI!)
ASA CA POT SA VA UREZ (INCA) > SARBATORI FERICITE!
Si, incercati sa nu mai fiti sarcastic si arogant! VA ROG IN NUMELE DOMNULUI!
Si apropo… daca aceasta Sarbatoare nu este sfanta datorita originii ei omenesti, nu mai poate fi sfanta nici datorita tot mai multor ptactici care pur si simplu au luat, iau si vor lua locul Sarbatoritului…de fapt, tot mai multi incep sa sarbatoreasca orice altceva decat pe Isus!
Cat despre cuvantul „Craciun” luati-va gandul de la el, daca vreti sa fiti un crestin adevarat… folositi SARBATOAREA NASTERII, NU SARBATOAREA CRACIUNULUI! Macar atat faceti! Daca nu, evanghelizarea va fi si ea pervertita!!
Despre pericopele Nasterii, acestea pot fi citite ORICAND in timpul anului, si pot oricand sa fie legate de sfasitul misiunii pamantesti a lui Cristos, respectiv moartea Lui, caci ptr aceasta S-a nascut: ca sa moara ptr noi si in locu nostru! Nu trebuie citite doar de aceasta sarbatoare! 🙂
imi cer scuze de unele litere lipsa… e din cauza tastaturii mele, nu a analfabetismului… si am observat dupa ce deja am dat send si s-au postat! 🙂
Si asa, ca incheiere, imi pare rau de radicalismul dvs in ce ma priveste… NU MA CUNOASTETI, si vad ca v-a si deranjat ce am spus, desi adevar grait-am… intentia mea, in prima faza, este sa desclestez pe oricare din tinerea cu dintii de aceasta Sarbatoare, si mai ales de somblourile pagane din ea… si concentrarea cat se poate pe Adevar!
ce fac eu, mai pe romaneste, se numeste echilibrarea balantei prin punerea adevarului pe taler… asa poate se va reusi macar concentrarea pe Sarbatorit! Si nu numai de aceeasta Sarbatoare, ci mereu!
daca chiar ati fi urmarit toata luarea mea de pozitie, ati fi vazut ca, la un moment dat, am spus cuiva: „ori crezi ca D-zeu e Suveranul istoriei si e in control, ori nu crezi!… eu inca nu stiu de ce a permis ca aceste paganisme sa patrunda in crestinism, dar mi se cere sa nu ma spurc cu ele…”
Ca si istoric, de format si pasiune (dar recunoscand in acelasi timp ca nu pot fi un expert, datorita vastitatii acestui domeniu!), incerc sa aflu niste adevaruri si sa ma raportez cumva la ele..
Nu trebuie sa ma convingeti de nimic… nici eu pe dvs… dar macar fiti omul dialogului, daca aveti un blog, si mai ales ptr ca sunteti un fin cititor (dupa cate vad din postari) INCERCATI sa treceti dincolo de niste simple cuvinte, poate unori gresite sau spuse gresit… cautati adevarul..si atunci, veti constata ca trebuie sa reducem cumva volumul, aratand ca stim de fapt putine lucruri si ca avem de invatat la greu…. eu nul recunosc asta si sunt dispus dialogului din care sa iau lucruri care sa ma ajute (chiar daca par de multe ori ori vulcanic, ori fanatic, ori mai stiu eu cum!)…dar intentia mea chiar nu este rea… v-o spun ca in fata Domnului… si, ca si pastor, ar trebui sa incercati sa nu mai judecati pe oameni doar din cuvintele sau greselile lor…:)