Viața ca savoare existențială

V

Se mai poate dialoga așezat și rodnic? Într-o lume unde fiecare vrea să fie auzit, unde părerea celuilalt devine doar un pretext pentru ce am eu de spus, iată că mai găsim uneori și dialoguri civilizate. Este tocmai ceea ce vă propun aici. O conversație între Daniel Criestea Enache și Andrei Pleșu. Tema? Să zicem literatura. Veți vedea că e mai mult decât atât, e o discuție cu multe trimiteri.
Punctul de plecare îl constituie una dintre cărțile d-lui Pleșu: Despre frumusețea uitată a vieții. Colecție de eseuri bine primită de publicul cititor, această carte se citește cu zâmbetul pe buze. Anumite fragmente îți smulg și câte un oftat, însă totul e spre bine.
Emisiunea care găzduiește materialul se numește: Literatura de azi. Am ținut neapărat s-o menționez, pentru că ea a murit odată cu TVR Cultural. Promit să mai fac astfel de recomandări, atât câte le mai putem găsi arhivate pe internet. Dacă postul de televiziune menționat nu mai emite, încercăm să facem pe aici anumite recuperări. Sper din suflet să vă luați o jumătate de ceas. Merită!

Scrie un comentariu

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.