Despre transconfesionalismul nostru cel de toate zilele

Romancierul Ioan T. Morar ne surprinde cu o carte neaoșă. N-am citit-o, însă se află pe lista mea de așteptare. Cred că trebuie să-i apreciem curajul. Multiconfesionalismul autohton le-a rămas străin prozatorilor noștri, interesați de alte picanterii mai suculente. În acest mediu literar, Sărbătoarea Corturilor spune o poveste de care aveam nevoie. Personajul ei principal – Samuel – parcurge un itinerar religios tumultos. Baptist inițial, frecventează și alte tradiții de-a lungul anilor (adventistă și penticostală), pentru ca apoi – stabilindu-se în Israel – să îmbrățișeze iudaismul. Așadar nu transgresează doar confesiunile din sânul creștinismului, ci se înfruptă (mai mult sau mai puțin conștient) și dintr-o altă religie monoteistă.
Ei bine, lucrurile merg într-o inerție a vieții până când protagonistul nostru ajunge la concluzia că s-ar însura. Brusc își amintește de fosta lui iubire – Lidia – baptistă ce locuiește în America. El nu mai era demult baptist, însă – la sfat cu prietenii din Israel – crede că e plauzibilă reașezarea în matca dintâi. În fond, căsătoria merită orice sacrificiu, inclusiv transconfesionalismul.
Iată detalii citate de autor cu ocazia lansării de la librăria Galaxia Gutenberg din Oradea și care, fără îndoială, ne suscită interesul. Sunt și eu curios de deznodământ și de felul în care se construiește întreaga ficțiune. Sesizez totuși o ironie a naratorului, iar în Samuel „căutătorul” observ o doză îngrijorătoare de o superficialitate. Mi se pare că avem de-a face cu un personaj frivol, nestatornicit din punct de vedere spiritual, labil în ultimă instanță, dar care pare a fi totuși simpatic. Întă o dată, salutăm aplecarea unui scriitor de anvergura lui Ioan T. Morar asupra unei teme delicate și exotice.