Nu întâlnisem termenul până acum. Zilele trecute l-am zărit într-o reclamă dintre acelea de care nu mai scapi când vrei să citești un articol. Era vorba de plata online a facturilor. Se vede treaba că practica naște cuvinte și nu invers.
Chiar așa. Parcă nimic nu te irită mai tare decât traseul de la un ghișeul la altul. Dacă o furtună puternică sau o secetă nimicitoare le accepți cu mai multă seninătate, ghișeismul mai greu. Primele două țin de o providență ce ne este superioară (deci incontrolabilă), cel de-al treilea dintr-o proastă administrare a resurselor. Nu o dată am văzut cozi imense la un ghișeu, funcționare irascibile, în vreme ce la celelalte bate vântul. Cineva muncește până la epuizare, altcineva nu face nimic. Boala cronică a democrației noastre se vede – mai cu seamă – în stilul halucinant al instituțiilor statului.
Vă invit la o dezbatere pe această temă… dacă tot am găsit cuvântul potrivit. Ar fi interesant să auzim pățanii concrete și, de ce nu, să propunem soluții. În fond, spiritul civic al fiecăruia dintre noi trebuie pus la lucru; mai ales într-un domeniu cu care ne intersectăm atât de des. În loc să primești mai multe hârtii de la un singur ghișeu, umbli cu o singură hârtie la mai multe ghișee. Anomalii de felul acesta avem cu carul. Folosiți platforma de aici pentru comentarii. Tema este de o actualitate… îngrijorătoare!
… dificil să trebuiască să stai „la coadă”. Un test ai îndelungei răbdări combinate cu înfrânare dorinţei de a comenta şi a critica, cu înfundarea nărilor uneori, că dacă pentru urechi există căşti, pentru nări nu s-a inventat ceva similar care să te ajute.
Nu de puţine ori am testat limitele răbdării la ghişeu de aceea primul lucru de care mă interesez când ajung la vre-o instituţie sau trebuie să plăctesc ceva este dacă au mijloace electronice de plată. Aşa se face că tot, sau aproape tot când vine vorba de plăţi rezolv de acasa (curent, gaz, apa, internet, telefon, impozit, taxe) Baiul mare e atunci când trebiue să depun sau să ridic documente. Aici nu prea ai cum să o fentezi electronic decât în mică măsură. Unele declaraţii merg depuse online dacă ai semnătură electronică.
Dar având în vedere că am redus sin cantitatea de cozi. E mai uşor să rezist uneia, că doar nu mai am zeci.
Si activitatea asta online e cu două tăişuri, deocamdată mă bucur de unele facilităţi ale „online-ului”.
Da, iată o soluție convenabilă. Și eu o aplic într-o oarecare măsură.
Mă gândesc totuși la oamenii de la țara care fie nu au internet, fie nu se descurcă prin ițele lui. Aceștia iau drumul orașului de unde se întorc epuizați. Pe de o parte sunt expuși la tratamentul despotic al funcționarilor, pe de altă parte resimt un sentiment de inadaptare (nu cunosc termenii, nu stăpânesc situația). Lor sigur le este mult mai greu.
Veniti in Roman, la Serviciul de Eliberari Buletine si Pasapoarte… sa va cruciti de cozile imense ZILNIC… parca am trait in antichitate!!! :)))
Deci iată… încă o dovadă.
Se pare că identitatea și libera circulație cere un plus de sacrificiu.
Mulțumesc de intervenție.
AM TRECUT PRIN ROMANIA DUPA 5-6 ANI. M-A OPRIT POLITAIUL DIN COMUNA PIERDUTA PRIN CAMPIILE OLTENE,M-A INVITAT IN BIROU SI A INCEPUT DISCUTIA. „STITI,ATI INCALCAT LEGEA,NU ATI APRINS LUMINILE”… LA ORICE ARGUMENTARE DE-A LUI CU SCOPUL SA-MI INDREPTE MINTEA SPRE PERICOLUL PUNCTELOR LUATE EU II RASPUNDEAM CU O ACTIUNE POZITIVA CARE SE INTAMPLA IN ITALIA… Actul masinii vechi dupa parerea lui trebuia inoit si facut micut. la care i-am raspuns ca in italia actul si numarul masinii ramane de la „nastere” la „moarte” fara sa mai stam pe la cozi sa-l inoim. mi-a explicat de toate si eu m-am facut ca nu inteleg ce vrea el am ramas pe pozitie explicandu-i ca totusi se poate sa facem mai bine. m-a „iertat”… dar nu inainte de a-mi explica cum la noi masina ca s-o vinzi trebuie stearsa, si apoi inscrisa… am inteles si inteleg de ce in multe cazuri romanul prefera magarii sau bicicleta.
Nu sunteți singurul care ați pățit asta.
Românii care se întorc după ani buni de stat în Occident pățesc la fel. Străinii care iau contact cu spiritul nostru mioritic și încâlcit au un șoc mai mare.
Încă mai e drum lung până la o coerență legislativă clară și, mai ales, până când legile se vor aplica imparțial.
Nu intenționez să fac reclamă, dar pentru a evita cozile de la bănci, există și serviciile oferite de PayPoint. Prin PayPoint se pot plăti facturi de utilități, achiziționa credit pentru telefoanele mobile, dar nu numai. Aparatele se pot găsi atât în supermarketuri cât și în magazinele mai mici. Se stă la coadă și aici, dar mult mai puțin ca la bănci. Banii ajung la furnizori în una două zile și clienții se declară mulțumiți. Plus că se lucrează constant la îmbunătățirea serviciilor oferite.
Iar în legătură cu „irascibilitatea” personalului, nici clienții nu sunt ușor de mulțumit..:)
Mulțumesc de comentariu. E pertinent și, probabil, util.