Pentru că tot stăm pe-acasă, cu ai noștri, vă propun câteva rugăciuni de mare originalitate. Acestea aparțin lui Ioan de Kronstadt (1829-1908) și au fost publicate postum. Vă rog să remarcați umorul și franchețea acestui mare duhovnic, să apreciați capacitatea lui de introspecție. Lectură plăcută! Dă-mi, Doamne, să trăiesc în bună înțelegere cu membrii familiei mele! Dă-i, Doamne, soției mele...
Sfântă Treime, Părinte, Fiule și Duhule, Singurul Adevăratul Dumnezeul nostru, pururea viu și atotputernic, Cel care singur dai tărie celor necăjiți și sprijin celor slabi; Tu, fără de care cei puternici slăbesc și cei tari devin neputincioși, cei sătui flămânzesc și cei tineri se încovoaie, ascultă-ne în necazul nostru și ridică-ne la o slujire vrednică de Tine. Rugămu-ne Ție, aduzi-ne și ai...
Lumea continuă să se agite în cercul vicios al problemelor ei materiale – economice, de clasă, naționale etc. – fiindcă oamenii refuză să-I urmeze lui Hristos. Nu dorim să ne asemănăm Lui întru toate, să devenim frații Lui și prin El copii iubiți ai Tatălui și sălășluire aleasă a Duhului Sfânt. În purtarea de grijă mai înainte de veci a lui Dumnezeu pentru om, suntem meniți să ne împărtășim de...
Egalitatea este bazată pe negarea oricăror distincții, dar pentru că ele există, dorința de egalitate ne cere să ne opunem acestora, să impunem egalitatea oamenilor și, ce este și mai rău, refuzarea acestor distincții care sunt esența vieții. Persoana – bărbat sau femeie – care tânjește după egalitate este deja golită și impersonală, deoarece o personalitate este alcătuită din ceea ce o distinge...
În timp ce mă plimbam, am discutat împreună cu L. despre bătrânețe și moarte. I-am spus că mi se pare uneori că am primit deja de la viață tot ce mi-am dorit; am învățat tot ce doream să învăț. Acesta este începutul bătrâneții și, crede eu, timpul pregătirii pentru moarte. Nu printr-o concentrare asupra morții, ci, din contră, prin purificarea rațiunii, a gândirii, a inimii, a contemplației și...
Apariția omului duhovnicesc în Hristos e centrul istoriei universale. Sfârșitul sau scopul acestei istorii este apariția unității duhovnicești. Lumea veche gravita spre omul duhovnicesc, lumea nouă gravitează spre umanitatea duhovnicească, adică spre acel „Hristos să ia chip în toți” (Gal. 4.19). Acest scop e atins pe două căi: pe calea desăvârșirii personale și pe calea ameliorării relațiilor...
Când, după mileniile istoriei umanității a apărut primul om duhovnicesc, în care viața naturală a trupului nu era doar luminată de sensul divin al vieții lumii, ci și sfințită de el ca duh al iubirii, a fost o nouă revelație a aceluiași sens ca forță personală vie, în stare să atragă la sine și să-și însușească forța materiei. Dacă primul om natural a fost chip și asemănare a lui Dumnezeu, noul...
Dumnezeu nu are pentru noi realitate decât în Dumnezeul-om Hristos, dar nici Hristos nu poate fi pentru noi real dacă rămâne doar o amintire istorică: trebuie să ni se reveleze nu numai din trecut, ci și din prezent; iar această revelație prezentă trebuie să fie independentă de limitarea noastră personală. O astfel de realitate a lui Hristos și a vieții Lui, independentă de limitarea noastră, ne...
În general trăim fără Dumnezeu, fără omenie, în sclavie față de natura inferioară. Ne ridicăm împotriva lui Dumnezeu, ne separăm de aproapele, ne supunem cărnii. Or pentru viața adevărată, așa cum trebuie ea să fie, e necesar exact contrariul: supunere de bunăvoie lui Dumnezeu, unitate sufletească unii cu alții și domnie asupra naturii. Începutul acestei vieți adevărate e aproape de noi și nu e...
Un firesc macabru face să auzim tot mai des de vicii. Tot mai mulți semeni de-ai noștri cad răpuși de propriile plăceri, adunând apoi în suflet vinovăție și dezamăgire. N-ar fi mai bine să le evităm încă din fașă? Iată un text ce ne-ar putea ajuta: Patimile sunt locul, scaunul răului în persoana umană. (…) Patimile sunt ceva impersonal; ele sunt o concertare de energii cosmice care îl fac pe om...