Vom distinge în istoria omenirii trei straturi de cultură. (1) Ceea ce se spune în Geneză s-a realizat: omul a cultivat, a domesticit, a stăpânit. Stăpânirea a apărut inițial pe linia acoperirii nevoilor bazată pe o cunoaștere asigurată programatic: știu când vine animalul spre a putea să-l vânez, știu când se revarsă Nilul etc. Inițial, prin acest tip de cunoaștere ajung să coordonez și să...
La 4 decembrie 1987, cu doi ani înainte de Revoluție, Constantin Noica ne părăsea. Vestea morții sale precum și funeraliile au fost atent monitorizate de securitate, pentru că filozoful nu le intrase în grații defel. Născut la Vitănești (jud. Teleorman) în 1909, marele eseist a fost una dintre figurile dominante ale culturii române moderne. Provenea dintr-o veche familie de țărani cu rădăcini...
Dacă în postarea trecută vorbeam despre POLITICĂ, acum vom ataca un subiect devenit clasic: intelectualul. Ca mai toți gânditorii de seamă, Alexandru Dragomir se întreabă și el asupra identității și destinului particular al intelectualului. Concluziile la care ajunge sunt realiste și subtile. Afară de pretinsa inadaptare etică a acestuia (o temă totuși recurentă în analiza culturală), toate...
Dacă în postarea precedentă am adus vorba despre IDEOLOGIE, iată-ne acum în fața unui alt subiect. Este o cugetare notată în jurnal de Alexandru Dragomir în anul 1978 și care este de o actualitate perenă, aș zice. După cum veți vedea, avem aici o explicare a politicului prin intermediul științei și a civilizației. Pasajul poate fi citit și în cheie utilitaristă, fiind de fapt o critică fină a...
În ultimul citat, Alexandru Dragomir ne spunea ceva despre REALITATE. Era vorba de acea a doua realitate, născută din acea nevoie de a dubla lumea existentă. Acum avem în față o cugetare interesantă privitoare la ideologie. Explicată în contextul vieții și a metafizicii, ideologia are o metamorfoză a ei. Ideologia e sistematică (și nu sistem), curinzând prin esența ei toate domeniile pe care le...
Citatul precedent a fost despre GÂNDIRE. A gândi înseamnă în opinia filozofului a te particulariza într-un fel. Este un soi de suspendare ilustră, o plasare voită într-un spațiu privilegiat. Acum, iată-ne în fața unei alte perle dragomiriene. De data aceasta ni se prezită o lume împărțită, am zice. Sau, mai bine, o lume care înfățișează mai multe chipuri, odată cu propria ei dezvoltarea. Trăim...
Nu știu dacă vă place Alexandru Dragomir. Este vorba de acea prezență socratică în temerarul Grup de la Păltiniș (sub oblăduirea lui Noica). Spuneam soctratică deoarece omul acesta nu a scris nimic. Citatele ce le voi oferi de-a lungul mai multor săptămâni sunt dintr-o carte publicată postum. Numită Semințe, cartea însumează șase carnete fără titlu (precum și câteva notații făcute pe foi volante)...