Iubitorii de muzică (și istorie) pot ciuli urechile. Biserica Ordodoxă și cea Greco-Catolică îl sărbătorește azi pe Efrem Sirul, considerat cel dintâi poet al creștinismului. Ne agățăm și noi de această ocazie, pentru a introduce pe unul dintre cei mai mari gânditori ai secolului IV. S-a născut în jurul anului 306, în Nisibe (Mesopotamia). A crescut sub directa supraveghere a episcopului Iacob de...
Primul dintre magi se zice că ar fi fost Melchior, un bătrân în vârstă cu părul sur. Al doilea, Gașpar, era un tânăr voinic și roșcovan. Al treilea, cu părul închis la culoare și barba bogată, pe nume Balthazar. Melchior a adus aur ca dar pentru rege, Gașpar tămâie pentru Dumnezeu, iar Balthazar smirna pentru făptura umană muritoare. Lămurirea îi aparține lui Beda Venerabilul (672-735), un...
Nu vă putem uita. Nu avem voie să vă uităm. Chiar dacă anii se adună, la 17 decembrie 1989, într-o învălmășeală cu deznodământ incert, voi ați avut curaj. Ați ieșit cu piepturile goale în fața armelor. V-ați asumat riscul de a schimba istoria, plătind cutezanța cu preț de sânge. Ați transformat centrul Timișoarei într-o arenă de luptă, o luptă pentru libertate și demnitate. Știm, nu doar în fața...
Anul creștin se referă la diferite perioade de timp recomandate de Biserică. El nu începe la 1 ianuarie, ci cu prima duminică a Adventului, care cade de obicei la o lună înainte de Crăciun. Încă ceva: principala sărbătoare a anului creștin este Paștile, nu Crăciunul. Timpul capătă așadar o conotație sacră, începându-se cu începutul: Întruparea lui Hristos. Cele mai importante componente ale...
Apologeții dornici să proclame și să apere creștinismul bisericilor s-au bazat în toate privințele pe Vechiul Testament, au subliniat universalismul revelației creștine și au rămas fideli eshatologiei tradiționale. Ei au respins gnosticismul și au văzut în forța morală pe care credința i-o dăruiește celui necultivat principala dovadă a autenticității acestei credințe. Dar dornici să prezinte...
Anul 1923 a fost unul fast pentru Martha Bibescu. Tocmai își publicase romanul Isvor, țara sălciilor, pentru care primea o mulțime de aprecieri. Umbla zvonul că i s-ar atribui un premiu al Academiei Franceze, fapt care ar fi măgulit-o de-a dreptul. Un exemplar ajunge și la Regele Ferdinand, care însă îl citește cu o oarecare întârziere (întâi îl lecturase regina). Oricum, într-o scrisoare pe care...
Paul Ricœr obișnuia să-i numească pe Marx, Nietzsche și Freud: maeștrii suspiciunii. Cântărind cu propriile mijloace întrea tradiție din care proveneau, aceștia au ales să se îndoiască. Prin analiză, gânditorul francez ne-a furnizat această expresie devenită de acum clasică. Numai că, așa cum observăm, lucrurile nu s-au oprit aici. Împingând aceeași analiză într-o sferă cronologică, urmașii celor...
În epoca romană, deșertul, sau mai degrabă marginea sa, era un veșnic punct de atracție și loc de adunare, independent de natura refugiului politic pe care îl avusese în vreme de război, încă de pe timpul persanilor. Era un loc de inițiere și de semne profetice în care maeștrii spirituali își răspândeau învățăturile. Analiza îi aparține lui Marie-Françoise Baslez. Este vorba de cartea Biblie și...
Iubitorii de literatură deja inuiesc povestea. De fapt, nu e o poveste, ci un crâmpei din viața poetului Vasile Alecsandri. Dintre toate figurile ce i-au amprenat copilăria, niciuna n-a rămas mai vie și mai evocatoare decât cea a țigănușului Vasile Porojan. Acesta din urmă a fost pentru Alecsandri prietenul lui cel mai bun, legătura lui cea mai puternică și mai vie cu oamenii din popor, cu limba...
Samuil Micu (1745-1806) a fost preot român greco-catolic, teolog, istoric, traducător, scriitor, poet, filozof, iluminist, reprezentant al Şcolii Ardelene, luptător pentru drepturile naţionale ale românilor din Transilvania. Deși o personalitate ilustră, biografia sa nu trece dincolo de studiile de specialitate. Copiii noștri află de el fie din întâmplare, fie datorită unei sugestii concrete. Și...