Poate că ați văzut aceste fotografii. O întâlnire între ateism (Hawking) și credință (papa). Sau cum anume am putea eticheta imaginile? Mi-ar plăcea să vă aud opiniile…
Hawking și Papa
H
Poate că ați văzut aceste fotografii. O întâlnire între ateism (Hawking) și credință (papa). Sau cum anume am putea eticheta imaginile? Mi-ar plăcea să vă aud opiniile…
Stiu cat de inversunat este Hawking in ce priveste credinta, sper sa aiba efecte pozitive binecuvantarea pe care a primit-o de la Papa. Chiar imi doresc sa isi foloseasca genialitatea in folosul credintei, sa darame odata „zidul” care il izoleaza de ce este atat de evident si anume existenta Lui Dumnezeu. As numi-o intalnirea dintre intelepciunea omului si intelepciuna Lui Dumnezeu (daca Papa poate fi numit reprezentantul celei de a doua).
Interesanta sugestia ta. Etichetele pe care noi le folosim sunt generice, niciunul dintre cei doi nu însumează în mod absolut conceptul respectiv.
Mult spor în tot ce faci.
Se pare ca Papa, la aceasta intalnire nu a reuşit să-l „vindece de ateism”, pe mai marele fizician Hawking … dar ironic imobilizat într-un scaun cu rotile. El in continuare scrie despre colonizarea spatiului, extraterestri, aparitia universului, despre Dumnezeu (…)
Stiinta continua sa cerceteze si sa incerce intr-un mod limitat sa afle raspunsuri la intrebari la care credinta nu mai are nevoie sa le cerceteze.
Așa se pare. O simplă întâlnire, atingere, nu e suficientă. Și mie îmi face impresia că fizicianul a ajuns acolo mai degrabă forțat de împrejurări… nu din convingere. E doar o speculație, dar… e de meditat.
Inutila intalnirea; probabil ca fiecare ar fi incercat sa-l convinga pe celalalt care e adevarata cale..
Posibil, Timotei.
Întâlnirea pare a avea caracerul unei confruntări de care-pe-care.
Abundenta ipocrizie din partea celor doi sau poate „indulcirea” postmoderna i-a atins pe amandoi. Sau vor sa arate ca nu exista o note personale in razboiul ideilor.
Ești necruțător, dragul meu. Asta nu înseamnă că ignor opinia ta. Cred că postmodernismul nostru de toate zilele are și el o contribuție aici.
Fii binecuvântat.
N-are importanta CUM au ajuns cei doi fata-n fata; important este ca au ajuns fata in fata. Ironic sau nu, are Dumnezeu caile sale, iar doi oameni – care in mod normal, am zice noi, n-ar fi avut ce cauta impreuna – s-au intalnit in cele din urma… Cam asa si cu mantuirea: daca te vrea Dumnezeu de partea lui, te poti zbate cat vrei, dar in cele din urma tot te prinde.
Este, fără îndoială, o notă providențială în această întâlnire. Stă în natura lui Dumnezeu să aranjeze circumstanțe neașteptate.