La 16 iulie 1943 se stingea unul dintre cei mai mari critici literari ai nației: Eugen Lovinescu. S-a născut la Fălticeni, în 1881, unde urmează gimnaziul, apoi liceul la Iași pentru a se obține licența în cele din urmă în litere, la Universitatea din București, în 1903 (cu o lucrare despre sintaxa latină). Activează apoi ca profesor la Ploiești și București, remarcându-se inclusiv în spațiul...
Puterile unui popor, fie morale, fie materiale, au în orice moment dat o cantitate mărginită. Averea națională a românilor are astăzi o cifră fixă, energia lor intelectuală se află asemenea într-o câtime fixată. Nu te poți juca nepedepsit cu această sumă a puterilor, cu capitalul întreprinderii de cultură într-un popor. Timpul, averea, tăria morală și agerimea intelectuală ce le întrebuințezi...
La 15 ianuarie 1850 se năștea Luceafărul poeziei românești, Mihai Eminescu. Tatăl său era căminar, adică omul care strângea dările de la cârciumi. Deși exotică azi, această meserie datează din plin Ev Mediu și a avut aproximativ aceeași semnificație. Mama lui, născută Jurașcu, era fiică de stolnic din Joldești. Familia cobora pe linie paternă din Transilvania de unde emigrează în bucovina din...
La 12 martie 1965 se stingea, la Otopeni, marele critic literar George Călinescu. N-a avut o copilărie prea liniștită. A fost mutat dintr-un oraș în altul și a trăit, într-un fel, printre străini. Totul a fost legat de ocupația Mariei Vișan, mama sa. Ea a fost ani la rândul menajera unei anume familii Călinescu, din București. D-l Constantin Călinescu era impiegat de mișcare la CFR, iar micuțul...
La 9 mai 1918 se stingea din viață poetul George Coșbuc. Fiu de preot greco-catolic, își trăiește copilăria în atmosfera mirifică a satului natal: Hordou (jud. Bistrița-Năsăud). Cititul și primele noțiuni de învățătură le primește de la anumiți țărani de prin părțile locului, oameni cu puțină carte dar mult har. În clasele primare se îmbolnăvește, le întrerupe, iar apoi le reia la școala din...
La 19 octombrie 1868 se năștea, la Soveja, Simion Mehedinți. A fost unul dintre cei mai mari geografi și geopoliticieni români. A studiat la București, apoi în Franța și Germania. Preia apoi catedra de geografie a Universității București, iar în 1915 devine membru titular al Academiei Române. Conduce cu succes revista Convorbiri literare, plus o sumedenie de alte activități cu caracter umanist...